Ordonanta de urgenta
Ordonanta de urgenta
Ordonanta de urgenta . Regulamentului de aplicare

Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTÃRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 135 din Ordonanta de urgentã a
Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicatã, cu modificãrile si completãrile
ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
Art. 1. - Se aprobã Regulamentul de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002
privind circulatia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3
august 2006, cu modificãrile si completãrile ulterioare, prevãzut în anexa nr. 1.
Art. 2. - Anexa la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 195/2002, republicatã, cu modificãrile si
completãrile ulterioare, se modificã si se înlocuieste cu anexa nr. 2 la prezenta hotãrâre.
Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
Art. 4. - (1) Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a Legii nr. 49/2006 pentru
aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.
(2) Pe aceeasi datã Hotãrârea Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificãrile si completãrile
ulterioare, se abrogã.
PRIM-MINISTRU
CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU
Contrasemneazã:
p. Ministrul administratiei si internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
p. Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,
2
Constantin Dascãlu,
secretar de stat
p. Ministrul apãrãrii,
Corneliu Dobritoiu,
secretar de stat
Ministrul sãnãtãtii publice,
Gheorghe Eugen Nicolãescu
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Bucuresti, 4 octombrie 2006.
Nr. 1.391.
ANEXA Nr. 1
REGULAMENT
de aplicare a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile
publice
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Participantii la trafic sunt obligati sã respecte regulile de circulatie si semnificatia
mijloacelor de semnalizare rutierã, precum si celelalte dispozitii din prezentul regulament.
Art. 2. - În sensul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmãtoarea
semnificatie:
1. declivitate - înclinarea unui drum pe o portiune uniformã fatã de planul orizontal;
2. viabilitatea drumului - starea tehnicã corespunzãtoare a pãrtii carosabile, constând în
practicabilitatea permanentã a acesteia potrivit reglementãrilor specifice sectorului de drum, lipsa
3
obstacolelor si existenta amenajãrilor rutiere si a mijloacelor de semnalizare, care sã asigure fluenta si
siguranta circulatiei;
3. cortegiu - grup de persoane care se deplaseazã pe drumul public însotind o ceremonie;
4. grup organizat - douã sau mai multe persoane care au un conducãtor si se deplaseazã sau
stationeazã pe drumurile publice în baza unei autorizatii eliberate de administratorul drumului public cu
avizul politiei rutiere;
5. retinerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare ori a
dovezii înlocuitoare a acestora - mãsurã tehnico-administrativã dispusã de politia rutierã constând în
ridicarea documentului din posesia unei persoane si pãstrarea lui la sediul politiei rutiere pânã la
solutionarea cauzei care a determinat aplicarea acestei mãsuri;
6. retragerea permisului de conducere - mãsurã tehnico-administrativã dispusã de politia rutierã în
baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt medical, constând în retinerea
documentului si interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie;
7. retragerea certificatului de înmatriculare - mãsurã tehnico-administrativã dispusã de politia
rutierã constând în retinerea documentului si interzicerea dreptului de a pune în miscarepe drumurile publice
vehiculul respectiv;
8. retragerea plãcutelor cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare - mãsurã tehnicoadministrativã
dispusã de politia rutierã constând în demontarea plãcutelor de pe vehicul si pãstrarea lor la
sediul politiei rutiere pânã la încetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestei mãsuri;
9. seful serviciului politiei rutiere - ofiterul de politie rutierã care îndeplineste atributiile functiei de
sefal serviciului politiei rutiere din structura unui inspectorat judetean de politie sau al Brigãzii de Politie
Rutierã din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti;
10. urgentã - situatia de crizã sau de pericol potential major care necesitã deplasarea imediatã pentru
prevenirea producerii unor evenimente cu consecinte negative, pentru salvarea de vieti omenesti sau a
integritãtii unor bunuri ori pentru limitarea afectãrii mediului înconjurãtor.
Art. 3. - (1) Administratorul drumului public este obligat sã asigure viabilitatea acestuia.
(2) În scopul desfãsurãrii în conditii de sigurantã a circulatiei pe drumurile publice, administratorul
drumului public trebuie sã realizeze amenajãri rutiere pentru a determina participantii la trafic sã respecte
semnificatia semnalizãrii rutiere.
(3) Administratorul drumului public este obligat sã instaleze, la intrarea si la iesirea din localitate,
indicatoare cu aceste semnificatii.
(4) Proprietarul sau administratorul drumului de utilitate privatã, deschis circulatiei publice, este
obligat sã instaleze la intrarea pe acesta indicatoare de reglementare si panouri aditionale cu intervalul de
timp în care este permis accesul vehiculelor si pietonilor.
(5) La intrarea pe un drum care nu este deschis circulatiei publice, proprietarul sau administratorul
acestuia este obligat sã instaleze, în loc vizibil, indicator cu semnificatia «Accesul interzis» si panou cu
inscriptia «Drum închis circulatiei publice».
4
Art. 4. - (1) Închiderea sau crearea de restrictii pentru circulatia vehiculelor ori a pietonilor pe
drumurile publice se poate face numai pentru limitarea intensitãtii traficului, pentru protectia unor sectoare
de drum sau pentru executarea unor lucrãri, în conditiile stabilite de lege.
(2) În cazul unor evenimente rutiere sau în situatia în care siguranta traficului rutier este periclitatã
datoritã unor fenomene naturale, politia rutierã sau administratorul drumului public, cu avizul politiei
rutiere, poate dispune restrictii temporare de circulatie, informând participantii la trafic cu privire la
interdictie, durata acesteia si rutele ocolitoare de deplasare.
Art. 5. - (1) Administratorul drumului public este obligat sã ia mãsuri de înlãturare imediatã a
cauzelor evenimentelor rutiere datorate configuratiei, stãrii sau dotãrii tehnice necorespunzãtoare a acestuia.
(2) În cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat sã îl
curete, sã înlãture obstacolele aflate pe partea carosabilã si sã readucã drumul la starea initialã.
Art. 6. - (1) Traseele pe care se efectueazã servicii regulate de transport public local de cãlãtori, cu
exceptia celor care efectueazã transport în regim de taxi, se stabilesc de cãtre autoritãtile administratiei
publice locale.
(2) Statiile mijloacelor de transport public de persoane, inclusiv locurile de asteptare a clientilor
pentru transportul în regim de taxi, se stabilesc de cãtre autoritãtile administratiei publice locale, cu avizul
politiei rutiere.
(3) Pe drumurile din afara localitãtilor administratorul drumului public este obligat sã amenajeze
alveole pentru statiile mijloacelor de transport public de persoane.
(4) Administratorul drumului public este obligat sã delimiteze statiile mijloacelor de transport public
de persoane care nu sunt prevãzute cu alveole, prin aplicarea marcajului “Statie autobuz, troleibuz“.
(5) Pe sectoarele de drum cu risc sporit de accidente, de pe drumurile cu o lãtime mai mare de 7 m,
administratorul drumului public este obligat sã amenajeze în zona de separare a sensurilor de circulatie, pe
trecerile pentru pietoni, refugii pentru acestia, semnalizate corespunzãtor.
(6) Statiile mijloacelor de transport public de persoane situate în apropierea intersectiilor se
amenajeazã la cel putin 50 m înainte sau dupã acestea.
(7) Dacã în localitãti traseele mijloacelor de transport public de persoane traverseazã calea feratã la
acelasi nivel, în ambele pãrti înainte de trecere trebuie sã existe statii de oprire la cel putin 50 m de aceasta.
Art. 7. - (1) La intersectia unei cãi ferate cu un drum public administratorul cãii ferate este obligat sã
asigure planeitatea trecerii la nivel, iar împreunã cu administratorul drumului public, sã stabileascã, sã
instaleze, cu acordul politiei rutiere, si sã întretinã mijloacele de semnalizare a acesteia, potrivit
competentelor.
(2) La trecerea la nivel cu calea feratã administratorul acesteia si cel al drumului public, împreunã cu
detinãtorii terenurilor învecinate, sunt obligati sã înlãture obstacolele si sã interzicã amplasarea de panouri,
afise, instalatii, precum si constructii care ar diminua vizibilitatea din zona în care conducãtorul de vehicul
este obligat sã se asigure.
(3) La intersectia unui drum public cu o cale feratã industrialã, administratorul si/sau utilizatorul
acesteia este obligat sã asigure prezenta unui agent de cale feratã pentru oprirea traficului de vehicule si
pietoni pânã la trecerea vehiculului feroviar.
5
(4) Dacã la trecerea la nivel cu calea feratã fãrã bariere nu se pot asigura cerintele prevãzute la alin.
(2), administratorul drumului public împreunã cu cel al cãii ferate, cu acordul politiei rutiere, iau mãsuri,
dupã caz, pentru:
a) instalarea de bariere manuale sau dispozitive automate, în ordinea urgentei stabilite de aceste
autoritãti;
b) desfiintarea trecerii cu devierea circulatiei rutiere pe altã trecere la nivel cu calea feratã învecinatã,
cu vizibilitate asiguratã sau prevãzutã cu barierã manualã;
c) separarea fluxurilor de circulatie rutierã, respectiv feroviarã, prin construirea unor pasaje subterane
sau supraterane.
Art. 8. - (1) Lucrãrile în zona drumului public se executã, în conditiile stabilite prin autorizatie, de
administratorul drumului ori al cãii ferate, cu avizul politiei rutiere.
(2) Executantul de lucrãri în zona drumului public este obligat sã realizeze amenajãrile rutiere
aprobate în proiect, pentru a permite circulatia în sigurantã a participantilor la trafic.
(3) Când lucrãrile se efectueazã pe trotuar si împiedicã circulatia pe acesta, executantul lucrãrilor
este obligat sã construiascã pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilã si protejate corespunzãtor.
(4) Executantul lucrãrilor este obligat ca, la terminarea acestora, sã aducã drumul la starea initialã
sau la cea stabilitã prin proiect.
(5) Administratorul drumului public sau al cãii ferate este obligat sã verifice si sã receptioneze
lucrãrile executate în zona drumului public numai dacã acestea corespund normelor de calitate prevãzute de
lege si avizelor obtinute anterior începerii lucrãrilor.

CAPITOLUL II
Vehiculele
SECTIUNEA 1
Starea tehnicã a vehiculelor si controlul acesteia
Art. 9. - (1) Pânã la înmatriculare sau înregistrare, vehiculele pot circula pe drumurile publice, fãrã
inspectie tehnicã, în baza unei autorizatii provizorii pentru circulatie, eliberatã de autoritatea competentã,
dacã îndeplinesc normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere.
(2) Se inspecteazã din punct de vedere tehnic, înainte de a fi repuse în circulatie, autovehiculele,
tramvaiele sau remorcile cãrora le-au fost efectuate reparatii în urma unor evenimente care au produs avarii
grave la mecanismul de directie, instalatia de frânare sau la structura de rezistentã a caroseriei ori a sasiului.
6
§ 1. Conditiile minime de iluminare, semnalizare luminoasã si avertizare sonorã pe care trebuie sã
le îndeplineascã autovehiculele, tramvaiele, remorcile, tractoarele folosite în exploatãri agricole si
forestiere si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrãri
Art. 10. - Autovehiculele, tractoarele folosite în exploatãri agricole si forestiere si vehiculele pentru
efectuarea de servicii sau lucrãri, tramvaiele si remorcile trebuie sã fie dotate, prin constructie, cu instalatii
de iluminare, semnalizare luminoasã si avertizare sonorã, omologate, care sã corespundã conditiilor tehnice
stabilite de autoritatea competentã.
Art. 11. - Autovehiculele destinate exclusiv transportului copiilor trebuie sã aibã montat pe
caroserie, în fatã si în spate, indicatorul “Copii!“.
Art. 12. - Autovehiculele care depãsesc masa si/sau gabaritul trebuie echipate cu urmãtoarele
dispozitive suplimentare de semnalizare:
a) o plãcutã de identificare fluorescent-reflectorizantã, având fondul alb si chenarul rosu, montatã la
partea din stânga fatã;
b) marcaje fluorescent-reflectorizante aplicate la partea din spate a autovehiculului sau încãrcãturii,
cât mai aproape de marginile laterale, formate din benzi alternante albe si rosii, descendente cãtre exterior,
dacã lãtimea autovehiculului depãseste 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasã de culoare galbenã, montate astfel
încât lumina emisã de acestea sã fie vizibilã din fatã, din spate si din ambele pãrti laterale, precum si
dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare galbenã montate pe pãrtile laterale la distantã de 1,5 m
între ele;
d) lumini montate pe pãrtile laterale ale încãrcãturii ori vehiculului care depãseste lãtimea de 2,5 m,
care trebuie sã functioneze concomitent cu luminile de pozitie, precum si un dispozitiv fluorescentreflectorizant.
Art. 13. - Se interzice montarea la autovehicul, tractor folosit în exploatãri agricole si forestiere si
vehicul pentru efectuarea de servicii sau lucrãri, tramvai ori remorcã a luminilor de altã culoare sau
intensitate, a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
§ 2. Conditiile tehnice minime pe care trebuie sã le îndeplineascã bicicletele, mopedele, vehiculele
cu tractiune animalã si cele trase sau împinse cu mâna
Art. 14. - În circulatia pe drumurile publice bicicleta trebuie sã fie:
a) prevãzutã cu dispozitiv de frânare eficace;
b) prevãzutã cu un sistem adecvat, functional, de directie;
c) dotatã cu sistem de avertizare sonorã; se interzic echiparea si folosirea sistemelor de avertizare
sonorã specifice autovehiculelor;
d) echipatã în fatã cu luminã de culoare albã sau galbenã, iar în spate cu luminã de culoare rosie si cu
cel putin un dispozitiv fluorescentreflectorizant, vizibil, de aceeasi culoare;
e) echipatã cu elemente sau dispozitive care, în mi.care, formeazã un cerc continuu, fluorescentreflectorizante
de culoare portocalie fixate pe spitele rotilor.
7
Art. 15. - Remorca atasatã unei biciclete trebuie sã fie echipatã, în partea din spate, cu un dispozitiv
fluorescent-reflectorizant de culoare rosie, iar dacã lumina din spate a bicicletei este obturatã de remorcã,
aceasta trebuie sã fie echipatã si cu o luminã de culoare rosie.
Art. 16. - (1) În circulatia pe drumurile publice mopedul trebuie sã fie echipat cu:
a) instalatie de frânare eficace;
b) sistem de avertizare sonorã;
c) instalatie de evacuare a gazelor de ardere care sã respecte normele de poluare fonicã si de protectie
a mediului;
d) luminã de culoare albã în fatã, respectiv luminã si dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare
rosie în spate;
e) lumini de culoare galbenã pentru semnalizarea schimbãrii directiei de mers, în fatã si în spate;
f) plãcuta cu numãrul de înregistrare, amplasatã la partea din spate a mopedului fãrã a obtura
vizibilitatea sistemului de iluminare si semnalizare.
(2) Se interzice montarea la moped a luminilor de altã culoare sau intensitate, a altor lumini,
dispozitive ori accesorii de avertizare decât cele omologate.
Art. 17. - (1) Vehiculul cu tractiune animalã trebuie sã fie dotat în fatã cu douã dispozitive
fluorescent-reflectorizante de culoare albã, iar în spate, cu douã dispozitive fluorescent-reflectorizante de
culoare rosie, omologate, montate cât mai aproape de marginile exterioare ale vehiculului.
(2) Plãcutele cu numãrul de înregistrare se amplaseazã în locuri unde se asigurã permanent
vizibilitatea acestora, una pe partea stângã si una la partea din spate a vehiculului.
(3) Atunci când plouã torential, ninge abundent sau este ceatã densã ori în alte conditii meteorologice
care reduc vizibilitatea, precum si pe timpul noptii vehiculul cu tractiune animalã trebuie sã fie dotat în plus,
în partea lateralã stângã, cu cel putin o luminã de culoare albã sau galbenã, situatã mai sus de nivelul rotilor.
(4) Mijloacele de semnalizare prevãzute la alin. (1), precum si dispozitivul care asigurã lumina de
culoare albã sau galbenã conform prevederilor alin. (3) trebuie mentinute curate si intacte, iar vizibilitatea
lor sã nu fie obturatã de elementele constructive ale vehiculului sau de încãrcãtura transportatã.
(5) Conducãtorul vehiculului cu tractiune animalã trebuie sã aplice pe harnasamentul animalului
trãgãtor materiale reflectorizante pentru ca acesta sã fie observat cu u.urintã de cãtre ceilalti participanti la
trafic.
Art. 18. - Vehiculul tras sau împins cu mâna trebuie sã fie prevãzut, în fatã si în spate, cu câte un
dispozitiv fluorescent-reflectorizant omologat, de culoare albã, respectiv rosie.

SECTIUNEA a 2-a
Înmatricularea si înregistrarea vehiculelor
8
§ 1. Înmatricularea si înregistrarea vehiculelor
Art. 19. - Autoritãtile competente pentru înmatricularea si radierea autovehiculelor si remorcilor sunt
serviciile publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor, sub coordonarea
Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor.
Art. 20. - (1) La înmatriculare, autovehiculului sau remorcii i se atribuie plãcute cu numãrul de
înmatriculare si se elibereazã certificatul de înmatriculare.
(2) Plãcutele cu numãrul de înmatriculare trebuie sã aibã fondul reflectorizant de culoare albã si
literele si cifrele, în relief, de culoare neagrã, albastrã sau rosie.
(3) În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numãrul de înmatriculare atribuit, precum
si numãrul de identificare al autovehiculului sau remorcii.
Art. 21. - (1) Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza
lipsei, alterãrii sau distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stantate de constructor, precum si
autovehiculul sau remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate
stabili identitatea unuia sau mai multor detinãtori ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea
admiterii în circulatia pe drumurile publice. Se excepteazã autovehiculul si remorca pentru care politia poate
stabili provenienta legalã a acestora.
(2) Autovehiculele si remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în strãinãtate si date în
urmãrire de Inspectoratul General al Politiei Române nu se înmatriculeazã.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) autovehiculele si remorcile pentru care organul de
urmãrire penalã a emis o dispozitie prin care se permite înmatricularea pânã la finalizarea cercetãrilor, caz în
care în certificatul de înmatriculare si în cartea de identitate a vehiculului se înscrie mentiunea “Autovehicul
declarat furat din (tarã) la data de ....... .“.
(4) Circulatia vehiculelor prevãzute la alin. (3) este permisã doar pe teritoriul României.
Art. 22. - La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plãcute cu un singur numãr de înregistrare, care
trebuie sã aibã:
a) fondul reflectorizant de culoare galbenã, iar literele si cifrele, în relief, de culoare neagrã, pentru
vehiculele înregistrate la consiliile locale;
b) fondul reflectorizant de culoare albã, iar literele si cifrele, în relief, de culoare neagrã, pentru
autovehiculele care se înregistreazã la Ministerul Apãrãrii, Ministerul Administratiei si Internelor sau, dupã
caz, la Serviciul Român de Informatii.
§ 2. Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii si de probe ale autovehiculelor
sau tramvaielor
Art. 23. - (1) La înmatriculare, fiecãrui autovehicul si fiecãrei remorci li se atribuie câte un numãr de
înmatriculare compus din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numãrul de ordine, format din
cifre arabe, si o combinatie de trei litere cu caractere latine majuscule.
(2) Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor si remorcilor apartinând misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane strãine cu statut diplomatic,
care îsi desfãsoarã activitatea în România, sunt compuse din indicativul CD, CO sau TC, dupã caz, si
numãrul de ordine.
9
(3) În cazul numãrului de înmatriculare temporarã, la indicativul judetului sau al municipiului
Bucuresti si numãrul de ordine se adaugã luna si anul în care expirã valabilitatea înmatriculãrii.
(4) La autorizarea provizorie a circulatiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un numãr compus
din indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti si numãrul de ordine.
(5) La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un numãr compus din
indicativul judetului sau al municipiului Bucuresti, numãrul de ordine si înscrisul “PROBE“.
(6) La data înmatriculãrii, înregistrãrii sau autorizãrii pentru circulatie se elibereazã si plãcutele cu
numãrul atribuit.
Art. 24. - (1) Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordine crescãtoare.
(2) La înmatriculare, proprietarul vehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea
unei combinatii preferentiale a numãrului de înmatriculare.
(3) Nu pot fi atribuite combinatiile de litere care pot avea o semnificatie obscenã sau cele care pot
conduce la asocierea cu denumirile unor autoritãti publice, dacã acestea solicitã în scris autoritãtii emitente
restrictionarea atribuirii unei anumite combinatii a numãrului de înmatriculare. Persoanele care detin deja
vehicule înmatriculate cu numere restrictionate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauzã, dar
numai pânã la înstrãinarea vehiculului.
(4) La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numãrul de înmatriculare si plãcutele
aferente se transferã automat fãrã platã noului proprietar, dacã acesta are domiciliul sau sediul în acelasi
judet cu fostul proprietar si dacã fostul proprietar nu a optat pentru pãstrarea combinatiei numãrului de
înmatriculare respectiv. Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinatii preferentiale a numãrului de
înmatriculare, cu plata tarifelor în vigoare.
Art. 25. - (1) Numãrul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compune din
denumirea localitãtii si denumirea abreviatã a judetului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule,
precum si dintr-un numãr de ordine, format din cifre arabe.
(2) Numãrul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apãrãrii, Ministerul
Administratiei si Internelor si, dupã caz, la Serviciul Român de Informatii se compune din abrevierea
denumirii institutiei, scrisã cu litere cu caractere latine majuscule, precum si dintr-un numãr de ordine,
format din cifre arabe.
Art. 26. - (1) Proprietarul sau detinãtorul legal trebuie sã fixeze plãcutele cu numãrul de
înmatriculare ori de înregistrare în locurile special destinate, la partea din fatã si din spate a autovehiculului
sau tramvaiului, dupã caz, iar la motocicletã si la remorcã, numai la partea din spate.
(2) Se interzice circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plãcutele cu numãrul
de înmatriculare sau, dupã caz, de înregistrare, în locurile stabilite.

SECTIUNEA a 3-a
Obligatiile proprietarilor sau detinãtorilor de vehicule
10
Art. 27. - (1) Proprietarul de autovehicul sau remorcã, cu domiciliul, sediul ori resedinta în România,
este obligat:
a) sã declare autoritãtii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în
cel mult 48 de ore de la constatare;
b) sã depunã imediat la autoritatea emitentã originalul certificatului de înmatriculare, dacã, dupã
obtinerea duplicatului, a reintrat în posesia acestuia.
(2) Persoanele juridice detinãtoare de vehicule au, pe lângã cele prevãzute la alin. (1), si urmãtoarele
obligatii:
a) sã verifice starea tehnicã a vehiculelor, sã facã mentiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau
ordinul de serviciu si sã nu permitã iesirea în circulatie a celor care nu îndeplinesc conditiile tehnice;
b) sã elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplaseazã în cursã;
c) sã nu permitã conducerea vehiculului de cãtre persoane care nu posedã permis de conducere
corespunzãtor sau atestat profesional;
d) sã nu permitã conducãtorilor de vehicule sã plece în cursã sub influenta bãuturilor alcoolice, a
substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare
accentuatã de obosealã;
e) sã tinã seama de observatiile fãcute de sau de conducãtorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) sã anunte imediat politia despre orice accident de circulatie în care sunt implicati conducãtorii de
vehicule proprii care nu posedã documente de constatare a acestuia;
g) sã verifice respectarea timpilor de repaus si de odihnã, precum si a regimului legal de vitezã, prin
citirea înregistrãrilor aparatelor de control al timpilor de odihnã si al vitezei de deplasare;
h) sã verifice existenta autorizatiei speciale de transport si respectarea conditiilor înscrise în aceasta.
Art. 28. - (1) Detinãtorii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt.
(2) Durata semnalului emis de sistemul prevãzut la alin. (1) nu trebuie sã fie mai mare de un minut,
iar intensitatea acestuia nu trebuie sã depãseascã pragul fonic prevãzut în reglementãrile legale în vigoare.
(3) Se interzice montarea pe vehicule a sistemelor sonore antifurt care se declanseazã la trecerea, în
imediata apropiere, a altui vehicul.
CAPITOLUL III
Permisul de conducere
Art. 29. - (1) De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, pentru a fi înscris la o unitate
autorizatã în vederea pregãtirii teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere, solicitantul
trebuie sã facã dovada cã este apt din punct de vedere psihologic.
11
(2) Înainte de a urma cursurile practice de învãtare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice,
solicitantul trebuie sã facã dovada pregãtirii teoretice, într-o unitate autorizatã, în vederea obtinerii
permisului de conducere.
(3) Pregãtirea practicã a persoanei prevãzute la alin. (2), în vederea obtinerii permisului de conducere
valabil pentru oricare dintre categoriile A, B, BE si subcategoriile A1 si B1, se poate efectua si de cãtre un
instructor auto atestat în conditiile legii, care a încheiat un contract cu unitatea autorizatã în care solicitantul
a efectuat pregãtirea teoreticã.
(4) Pot efectua cursurile practice de învãtare a conducerii unui vehicul pe drumurile publice si
persoanele care nu au încã vârsta minimã prevãzutã de lege pentru categoria sau subcategoria din care face
parte vehiculul respectiv, dar nu cu mai mult de 3 luni înainte de împlinirea acesteia.
Art. 30. - Permisul de conducere se elibereazã pentru una sau mai multe dintre urmãtoarele categorii
si subcategorii de vehicule:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fãrã ata.;
b) CATEGORIA B:
1. autovehiculul a cãrui masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 3.500 kg si al cãrui numãr de
locuri pe scaune, în afara conducãtorului, nu este mai mare de 8;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B si o remorcã a cãrei masã totalã
maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;
3. ansamblul de vehicule a cãrui masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 3.500 kg, format dintrun
autovehicul trãgãtor din categoria B si o remorcã, a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste
masa proprie a autovehiculului trãgãtor;
c) CATEGORIA BE: ansamblul format dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria B si o remorcã a
cãrei masã totalã maximã autorizatã depãseste 750 kg, iar masa totalã maximã autorizatã a întregului
ansamblu depãseste 3.500 kg;
d) CATEGORIA C:
1. autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cãrui masã totalã maximã autorizatã este mai mare
de 3.500 kg;
2. ansamblul format dintr-un autovehicul din categoria C si o remorcã a cãrei masã totalã maximã
autorizatã nu depãseste 750 kg;
e) CATEGORIA CE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria C
si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg;
f) CATEGORIA D: autovehiculul destinat transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe
scaune, în afara locului conducãtorului.
Autovehiculului din aceastã categorie i se poate ata.a o remorcã a cãrei masã totalã maximã
autorizatã nu depãseste 750 kg;
12
g) CATEGORIA DE: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din categoria D
si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg. Remorca nu trebuie sã fie
destinatã transportului de persoane;
h) CATEGORIA Tr: tractor, masini si utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrãri;
i) CATEGORIA Tb: troleibuz;
j) CATEGORIA Tv: tramvai;
k) SUBCATEGORIA A1: motocicletã cu o capacitate care nu depãseste 125 cm3 si o putere care nu
depãseste 11 kW;
l) SUBCATEGORIA B1: autovehiculul cu trei sau patru roti având masa proprie peste 400 kg, dar
nu mai mare de 550 kg, si echipat cu un motor cu ardere internã cu capacitate cilindricã mai mare de 45 cm3
sau cu orice alt motor cu o putere echivalentã ori cu viteza prin constructie mai mare de 50 km/h;
m) SUBCATEGORIA C1: autovehiculul, altul decât cel din categoria D, a cãrui masã totalã maximã
autorizatã este de peste 3.500 kg, dar nu mai mare de 7.500 kg. Autovehiculului din aceastã categorie i se
poate atasa o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;
n) SUBCATEGORIA C1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din
subcategoria C1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg, cu conditia ca
masa totalã maximã autorizatã a ansamblului sã nu depãseascã 12.000 kg, iar masa totalã maximã autorizatã
a remorcii sã nu depãseascã masa proprie a autovehiculului trãgãtor;
o) SUBCATEGORIA D1:
1. autovehiculul destinat transportului de persoane având cel putin 9 locuri pe scaune, dar nu mai
mult de 16, în afara locului conducãtorului;
2. ansamblul de vehicule format dintr-un autovehicul trãgãtor din subcategoria D1 si o remorcã a
cãrei masã totalã maximã autorizatã nu depãseste 750 kg;
p) SUBCATEGORIA D1E: ansamblul de vehicule constând dintr-un autovehicul trãgãtor din
subcategoria D1 si o remorcã a cãrei masã totalã maximã autorizatã este mai mare de 750 kg, cu conditia ca
masa totalã maximã autorizatã a ansamblului sã nu depãseascã 12.000 kg, iar masa totalã maximã autorizatã
a remorcii sã nu depãseascã masa proprie a autovehiculului trãgãtor. Remorca nu trebuie sã fie destinatã
transportului de persoane.
Art. 31. - Traseele pe care se poate învãta conducerea unui autovehicul sau tramvai ori, dupã caz, se
poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere se stabilesc de cãtre politia rutierã.
Art. 32. - (1) Autoritãtile competente care examineazã persoanele în vederea obtinerii permisului de
conducere sunt serviciile publice comunitare regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din
cadrul institutiei prefectului pe raza cãreia candidatii îsi au domiciliul sau resedinta.
(2) Membrii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare si ai reprezentantelor internationale
acreditate în România se pot prezenta la examen în vederea obtinerii permisului de conducere în conditiile
stabilite prin protocol de cãtre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Afacerilor Externe.
13
(3) Examinarea la probele teoretice si practice pentru obtinerea permisului de conducere poate fi
efectuatã si în alte localitãti decât în municipiul resedintã de judet în care candidatii îsi au domiciliul sau
resedinta, în baza ordinului prefectului unitãtii administrativ-teritoriale respective.
Art. 33. - (1) Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere trebuie
sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:
a) sã aibã vârsta de cel putin 16 ani împliniti, pentru subcategoriile A1 si B1;
b) sã aibã vârsta de cel putin 18 ani împliniti, pentru categoriile A, B, BE, C1, C1E si Tr;
c) sã aibã vârsta de cel putin 21 de ani împliniti, pentru categoriile C, CE, D, DE, Tb si Tv, precum si
pentru subcategoriile D1 si D1E;
d) sã fie aptã din punct de vedere medical pentru conducerea autovehiculelor din categoriile si
subcategoriile pentru care solicitã examinarea;
e) sã nu fi fost condamnatã, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, pentru o infractiune la
regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vãtãmare cauzatoare de moarte, vãtãmare
corporalã gravã, tâlhãrie sau de furt al unui autovehicul;
f) sã facã dovada cã îndeplineste conditiile prevãzute de art. 116 din Ordonanta de urgentã a
Guvernului nr. 195/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pentru prezentarea la
examen în vederea obtinerii unui nou permis de conducere, în cazul în care a fost condamnatã printr-o
hotãrâre judecãtoreascã definitivã, pentru una dintre infractiunile prevãzute la lit. e);
g) sã fie aptã din punct de vedere psihologic pentru a conduce autovehicule sau tramvaie pe
drumurile publice.
(2) Conditia prevãzutã la lit. g) a alin. (1) opereazã pânã la data aderãrii României la Uniunea
Europeanã.
Art. 34. - (1) Pentru programarea la examen în vederea obtinerii permisului de conducere, dosarul
personal al solicitantului trebuie sã continã urmãtoarele documente:
a) cererea-tip, semnatã de solicitant;
b) fisa de scolarizare în care se consemneazã si avizul medicului “apt pentru conducerea vehiculelor“
din categoria sau subcategoria pentru care se solicitã examinarea. Fisa medicalã se pãstreazã la unitatea
autorizatã care a pregãtit candidatul;
c) certificatul de cazier judiciar;
d) copia actului de identitate;
e) chitantele de platã a taxelor aferente obtinerii permisului de conducere.
(2) Programarea la primul examen a candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere se
efectueazã de cãtre unitãtile autorizate la care acestia au urmat cursurile de pregãtire teoreticã si practicã.
(3) Titularul unui permis de conducere care solicitã obtinerea de noi categorii sau subcategorii
trebuie sã depunã la dosarul de examinare, pe lângã documentele prevãzute la alin. (1), si o copie a
permisului de conducere.
14
(4) Cetãteanul român cu domiciliul în strãinãtate care solicitã obtinerea permisului de conducere
trebuie sã depunã la dosarul de examinare, pe lângã documentele prevãzute la alin. (1), o declaratie
autentificatã la notarul public din care sã rezulte cã nu mai posedã un alt permis de conducere eliberat de o
autoritate strãinã, dreptul de a conduce nu i-a fost suspendat ori anulat, precum si documente din care sã
rezulte cã are o locuintã detinutã în proprietate sau închiriatã în România.
Art. 35. - (1) Examenul pentru obtinerea permisului de conducere constã în:
a) proba teoreticã, de cunoastere a reglementãrii circulatiei rutiere, a notiunilor elementare de
mecanicã si a notiunilor de prim ajutor.
Examinarea la proba teoreticã se poate face, în conditiile legii, în limba minoritãtii nationale sau întro
limbã de circulatie internationalã, potrivit solicitãrii celui examinat;
b) proba practicã de conducere a autovehiculului în traseu, corespunzãtoare categoriei de permis
solicitat, cu exceptia categoriei A si subcategoriei A1, pentru care se verificã numai îndemânarea în
conducere în poligoane special amenajate.
(2) Persoana cu handicap fizic poate sustine examenul pentru obtinerea permisului de conducere
pentru categoriile A si/sau B dacã autovehiculul utilizat la examinare este adaptat infirmitãtii acesteia.
(3) Examinarea candidatilor care solicitã obtinerea permisului de conducere pentru mai multe
categorii sau subcategorii se va efectua în zile diferite, pentru fiecare categorie sau subcategorie în parte.
Art. 36. - (1) Rezultatul examinãrii la proba teoreticã si la proba practicã se consemneazã prin
calificativul “admis“ sau “respins“.
(2) Persoana declaratã “admis“ la proba teoreticã, dar care nu se prezintã la proba practicã de
conducere a vehiculului în traseu într-un termen de cel mult un an de la data absolvirii cursurilor este
declaratã “respins“, urmând sã efectueze un nou curs de pregãtire.
(3) Persoana declaratã “respins“ se poate programa la un nou examen dupã cel putin 15 zile de la
data la care a fost declaratã “respins“, dar nu mai târziu de un an de la absolvirea cursurilor, în caz contrar
urmând sã efectueze un nou curs de pregãtire.
Art. 57. - Permisul de conducere se elibereazã de cãtre serviciile publice comunitare regim permise
de conducere si înmatriculare a vehiculelor la care candidatii au sustinut examinarea, potrivit art. 32.
Art. 38. - (1) Posesorul permisului de conducere pentru categoria A are dreptul sã conducã o
motocicletã cu o putere care depãseste 25 kW sau un raport putere/greutate care depãseste 0,16 kW/kg ori o
motocicletã cu ata. cu un raport putere/greutate care depãseste 0,16 kW/kg, numai dacã are o experientã de
minimum 2 ani pe o motocicletã cu specificatii tehnice inferioare sau dacã persoana are 21 de ani si
promoveazã un test specific de cuno.tinte si comportament.
(2) Posesorul unui permis de conducere valabil numai pentru categoria Tr are dreptul sã conducã si
un ansamblu de vehicule format dintr-un tractor si una sau douã remorci.
(3) Posesorul permisului de conducere valabil pentru una dintre categoriile B, C sau CE are dreptul
sã conducã si vehicule din categoria Tr.
(4) Posesorul unui permis de conducere valabil pentru categoriile D sau DE are dreptul sã conducã si
vehicule din categoria Tb - troleibuz.
15
Art. 39. - (1) Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere valabil
pentru categoriile C sau D ori subcategoriile C1 sau D1 trebuie sã fi obtinut anterior dreptul de a conduce
autovehicule din categoria B.
(2) Persoana care solicitã examinarea în vederea obtinerii permisului de conducere pentru categoriile
BE, CE, DE ori subcategoriile C1E sau D1E trebuie sã fi obtinut anterior dreptul de a conduce autovehicule
din categoriile B, C, D ori subcategoriile C1 sau D1, dupã caz.
Art. 40. - (1) Permisul de conducere valabil pentru o categorie dã dreptul de a conduce si
autovehiculele din subcategoria pe care aceasta o include.
(2) Permisul de conducere valabil pentru categoriile CE sau DE este valabil si pentru conducerea
ansamblului de vehicule din categoria BE, dacã titularul acestuia posedã si permis pentru categoria B.
(3) Permisul de conducere valabil pentru categoria CE este valabil si pentru categoria DE, dacã
titularul acestuia posedã si permis pentru categoria D.
(4) Permisul de conducere valabil pentru subcategoria C1E este valabil si pentru subcategoria D1E,
dacã titularul are vârsta de cel putin 21 de ani.
(5) Permisul de conducere pentru subcategoriile D1 sau D1E este valabil si pentru conducerea
vehiculelor din subcategoriile C1 sau, respectiv, C1E.
Art. 41. - (1) Autovehiculele destinate învãtãrii conducerii, cu exceptia motocicletelor, vor fi dotate
cu dublã comandã pentru frânã si ambreiaj.
(2) Autovehiculele prevãzute la alin. (1) vor fi echipate cu o casetã având inscriptia “Scoala“, cu
dimensiunile si caracteristicile prevãzute în actele normative în vigoare. Fac exceptie autobuzele,
troleibuzele si tramvaiele, care vor avea inscriptia “Scoala“ aplicatã pe pãrtile laterale, în fatã si în spate.
Art. 42. - Permisul de conducere eliberat de o autoritate strãinã se preschimbã, în conditiile legii, de
cãtre serviciul public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul
institutiei prefectului pe raza cãreia titularul are domiciliul sau, în cazul cetãtenilor strãini si al cetãtenilor
români cu domiciliul în strãinãtate, resedinta.
Art. 43. - Titularul permisului de conducere trebuie sã declare pierderea, furtul sau distrugerea
acestui document autoritãtii emitente, în cel mult 48 de ore de la constatare, si sã solicite eliberarea unui nou
permis de conducere.
Art. 44. - (1) Eliberarea unui nou permis de conducere se efectueazã, în conditiile legii, în baza
urmãtoarelor documente:
a) fisa detinãtorului permisului de conducere;
b) originalul si copia actului de identitate;
c) dovada plãtii contravalorii permisului de conducere si a taxei de eliberare a acestui document;
d) permisul de conducere a cãrui preschimbare se solicitã, în original, dacã acesta existã;
e) fisa medicalã tip din care sã rezulte cã este apt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, dacã
solicitarea preschimbãrii s-a fãcut dupã expirarea valabilitãtii administrative a permisului de conducere.
16
(2) Pe lângã documentele prevãzute la alin. (1) solicitantul trebuie sã prezinte, în cazul schimbãrii
numelui, documentul care atestã acest lucru, în original si copie.
(3) În situatia cetãtenilor români care au domiciliul în România si se aflã temporar în strãinãtate,

eliberarea unui nou permis de conducere se poate face prin intermediul altei persoane, pe bazã de procurã
specialã, autentificatã de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României ori, dacã a fost datã în
fata autoritãtilor strãine, sã îndeplineascã conditiile de supralegalizare prevãzute de lege sau sã aibã aplicatã
apostila “conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizãrii actelor oficiale strãine,
adoptatã la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 66/1999,
aprobatã prin Legea nr. 52/2000, cu modificãrile ulterioare“. Mandatarul va prezenta documentele prevãzute
la alin. (1), în urmãtoarele conditii:
a) fisa detinãtorului permisului de conducere trebuie sã fie semnatã de titularul permisului de
conducere în fata unui functionar diplomatic;
b) actul care atestã starea de sãnãtate, precum si douã fotografii de datã recentã ale titularului, din
care una aplicatã pe procura specialã eliberatã mandatarului, iar a doua pe fisa detinãtorului permisului de
conducere, trebuie sã fie vizate de misiunea diplomaticã;
c) declaratia pe proprie rãspundere a titularului, datã în fata functionarului diplomatic, din care sã
rezulte cã nu mai detine un alt permis de conducere national cu exceptia celui depus pentru preschimbare.
Art. 45. - Permisul de conducere al conducãtorului auto decedat se predã de cãtre persoana care îl
detine, în termen de 30 de zile, autoritãtii emitente.
CAPITOLUL IV
Semnalizarea rutierã
Art. 46. - (1) Semnificatia, precum si dimensiunile mijloacelor de semnalizare rutierã, forma,
simbolul, culoarea si conditiile de executie, amplasarea, instalarea si aplicarea acestora se stabilesc în
conformitate cu standardele în domeniu.
(2) Semnalizarea rutierã în tunele sau pe viaducte se asigurã, se realizeazã si se întretine de cãtre
administratorul acestora.
SECTIUNEA 1
Semnalele luminoase
§ 1. Semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor
Art. 47. - (1) Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau
intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor.
17
(2) Dupã numãrul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:
a) cu un corp de iluminat, cu lumina intermitentã de avertizare;
b) cu douã corpuri de iluminat, pentru pietoni si biciclisti;
c) cu trei corpuri de iluminat, pentru vehicule;
d) cu patru sau mai multe corpuri de iluminat, pentru tramvaie.
(3) Semafoarele se monteazã în axul vertical al stâlpului sau pe consolã, pe portal ori suspendate pe
cabluri, succesiunea culorilor lentilelor, de sus în jos, fiind urmãtoarea:
a) la semaforul cu trei culori ordinea semnalelor este: rosu, galben, verde;
b) la semaforul cu douã culori ordinea semnalelor este: rosu, verde;
c) la semaforul pentru tramvaie sunt dispuse trei pe orizontalã la partea superioarã si unul la partea
inferioarã, toate cu lumina albã.
Art. 48. - (1) Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulatiei în intersectii se
instaleazã obligatoriu înainte de intersectie, astfel încât sã fie vizibile de la o distantã de cel putin 50 m.
Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltã parte a intersectiei.
(2) Semnificatia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulatiei vehiculelor este valabilã pe
întreaga lãtime a pãrtii carosabile deschise circulatiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã. Pe drumurile cu
douã sau mai multe benzi pe sens, pentru directii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele
se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificatia semnalelor luminoase se
limiteazã la banda sau benzile astfel semnalizate.
Art. 49. - Pe lãmpile de culoare rosie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate sãgeti de culoare
neagrã care indicã directiile de deplasare corespunzãtoare acestora. În acest caz interdictia sau permisiunea
de trecere impusã de semnalul luminos este limitatã la directia sau directiile indicate prin aceste sãgeti.
Aceeasi semnificatie o au si sãgetile aplicate pe panourile aditionale ce însotesc, la partea inferioarã,
semafoarele.
Sãgeata pentru mersul înainte are vârful în sus.
Art. 50. - (1) Semafoarele pentru tramvaie au forma de casetã cu patru corpuri de iluminat de culoare
albã, dintre care trei sunt pozitionate orizontal si unul sub cel din mijloc, însotite de panouri cu semne
aditionale.
(2) Semnalul de liberã trecere pentru tramvaie este dat de combinatia luminoasã a lãmpii inferioare
cu una dintre cele trei lãmpi situate la partea superioarã pentru indicarea directiei.
(3) Semnalul de interzicere a trecerii tramvaiului este dat de iluminarea concomitentã a celor trei
lumini din partea superioarã a casetei.
Art. 51. - (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
18
(2) Când semaforul este însotit de una sau mai multe lãmpi care emit lumina intermitentã de culoare
verde sub forma uneia sau unor sãgeti pe fond negru cãtre dreapta, acestea permit trecerea numai în directia
indicatã, oricare ar fi în acel moment semnalul în functiune al semaforului.
Art. 52. - (1) Semnalul de culoare rosie interzice trecerea.
(2) La semnalul de culoare rosie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, dupã
caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacã semaforul este instalat
deasupra ori de cealaltã parte a intersectiei, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor,
vehiculul trebuie oprit înainte de marginea pãrtii carosabile a drumului ce urmeazã a fi intersectat.
(3) Atunci când semnalul de culoare rosie functioneazã concomitent cu cel de culoare galbenã, acesta
anuntã aparitia semnalului de culoare verde.
Art. 53. - (1) Când semnalul de culoare galbenã apare dupã semnalul de culoare verde, conducãtorul
vehiculului care se apropie de intersectie nu trebuie sã treacã de locurile prevãzute la art. 52 alin. (2), cu
exceptia situatiei în care, la aparitia semnalului, se aflã atât de aproape de acele locuri încât nu ar mai putea
opri vehiculul în conditii de sigurantã.
(2) Semnalul de culoare galbenã intermitent permite trecerea, conducãtorul de vehicul fiind obligat
sã circule cu vitezã redusã, sã respecte semnificatia semnalizãrii rutiere si a regulilor de circulatie aplicabile
în acel loc.

Art. 54. - În intersectii dirijarea circulatiei tramvaielor se poate realiza si prin semafoare având
semnale luminoase de culoare albã, corelate cu semnalele luminoase pentru dirijarea circulatiei celorlalte
vehicule.
Art. 55. - Semnalul luminos destinat numai dirijãrii circulatiei bicicletelor are în câmpul sãu
imaginea unei biciclete de culoare rosie, respectiv verde pe fond negru. Aceeasi destinatie o are si semnalul
luminos al unui semafor însotit de un panou aditional pe care figureazã o bicicletã.
Art. 56. - (1) Când deasupra benzilor de circulatie sunt instalate dispozitive care emit semnale rosii
si verzi, acestea sunt destinate semnalizãrii benzilor cu circulatie reversibilã. Semnalul rosu, având forma a
douã bare încrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra cãreia se gãseste, iar semnalul verde,
de forma unei sãgeti cu vârful în jos, permite intrarea vehiculelor si circulatia pe acea bandã.
(2) Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sãgeti de culoare galbenã ori albã cu
vârful orientat cãtre dreapta sau stânga jos anuntã schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu
circulatie reversibilã, ori faptul cã banda deasupra cãreia se aflã este pe punctul de a fi închisã circulatiei
conducãtorilor cãrora li se adreseazã, acestia fiind obligati sã se deplaseze pe banda sau benzile indicate de
sãgeti.
Art. 57. - Conducãtorul vehiculului care intrã într-o intersectie la culoarea verde a semaforului este
obligat sã respecte si semnificatia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia.
§ 2. Semnalele luminoase pentru pietoni
Art. 58. - (1) Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare verde si rosie. Acestea
functioneazã corelat cu semnalele pentru dirijarea circulatiei vehiculelor.
(2) Semnalul de culoare verde poate avea în câmpul sãu imaginea unui pieton în mers, iar cel rosu,
imaginea unui pieton oprit.
19
(3) Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însotite de semnale acustice pentru a asigura
traversarea drumului de cãtre nevãzãtori.
(4) Pe sectoarele de drum unde valorile de trafic permit, administratorul drumului public, cu avizul
politiei, poate amplasa în zona marcajului trecerii pentru pietoni semafoare sau panouri speciale cu comanda
manualã a cererii de verde, care se poate face direct de cãtre pietoni.
Art. 59. - (1) Semnalul de culoare verde permite trecerea.
(2) Când semnalul de culoare verde începe sã functioneze intermitent înseamnã cã timpul afectat
traversãrii drumului este în curs de epuizare si urmeazã semnalul rosu. În acest caz pietonul surprins în
traversarea drumului trebuie sã grãbeascã trecerea, iar dacã drumul este prevãzut cu un refugiu sau spatiu
interzis circulatiei vehiculelor, sã a.tepte pe acesta aparitia semnalului de culoare verde.
Art. 60. - Semnalul de culoare verde intermitent si semnalul de culoare rosie interzic pietonilor sã se
angajeze în traversare pe partea carosabilã.
§ 3. Alte semnale luminoase
Art. 61. - În cazul semaforizãrii corelate, în lungul unui traseu pot fi instalate dispozitive de
cronometrare a timpului aferent culorii, precum si dispozitive luminoase care sã arate participantilor la trafic
timpii stabiliti prin programul de semaforizare, iar pentru conducãtorii de autovehicule, si viteza de
deplasare.
Art. 62. - Semaforul de avertizare se instaleazã la iesirea din intersectie si este constituit dintr-un
corp de iluminat cu lumina galbenã intermitentã. Acesta poate avea în câmpul sãu imaginea unui pieton în
mi.care, de culoare galbenã pe fond negru.
Art. 63. - Pentru semnalizarea si dirijarea circulatiei pe sectoarele de drumuri unde se executã lucrãri
pe partea carosabilã, cu exceptia autostrãzilor, se pot instala temporar semafoare mobile, cu obligatia
presemnalizãrii acestora.
SECTIUNEA a 2-a
Indicatoarele
Art. 64. - Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi:
1. de prioritate;
2. de interzicere sau restrictie;
3. de obligare;
c) de orientare si informare, care pot fi:
20
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turisticã;
4. panouri aditionale;
5. indicatoare kilometrice si hectometrice;
d) mijloace de semnalizare a lucrãrilor, care cuprind:
1. indicatoare rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrãrilor.
Art. 65. - (1) Indicatoarele se instaleazã, de regulã, pe partea dreaptã a sensului de mers. În cazul în
care conditiile locale împiedicã observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se
adreseazã, ele se pot instala ori repeta pe partea stângã, în zona medianã a drumului, pe un refugiu ori spatiu
interzis circulatiei vehiculelor, deasupra pãrtii carosabile sau de cealaltã parte a intersectiei, în loc vizibil
pentru toti participantii la trafic.
(2) Indicatoarele pot fi însotite de panouri cu semne aditionale continând inscriptii sau simboluri care
le precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificatia.
(3) Semnele aditionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacã
întelegerea semnificatiei acestora nu este afectatã.
(4) Pentru a fi vizibile si pe timp de noapte, indicatoarele rutiere trebuie sã fie reflectorizante,
luminoase ori iluminate.
(5) În locuri periculoase, pentru a spori vizibilitatea si a evidentia semnificatia unor indicatoare,
acestea pot figura grupat pe un panou cufolie fluorescent-retroreflectorizantã cu reflexie ridicatã. Aceste
indicatoare pot fi însotite, dupã caz, de dispozitive luminoase.
Art. 66. - (1) Semnificatia unui indicator este valabilã pe întreaga lãtime a pãrtii carosabile deschise
circulatiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã.
(2) Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificatia lui este valabilã numai
pentru banda ori benzile astfel semnalizate.
(3) Semnificatia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. În cazul
indicatoarelor care avertizeazã sectoare periculoase, zona de actiune a indicatoarelor este reglementatã prin
plãcute aditionale.
(4) Indicatoarele de avertizare se instaleazã înaintea locului periculos, la o distantã de maximum 50
m în localitãti, între 100 m si 250 m în afara localitãtilor, respectiv între 500 m si 1.000 m pe autostrãzi si
drumuri expres. Când conditiile din teren impun amplasarea la o distantã mai mare, sub indicator se
instaleazã un panou aditional “Distanta între indicator si începutul locului periculos“.
(5) Pe autostrãzi si drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu sã se instaleze un
panou aditional “Distanta între indicator si începutul locului periculos“. În situatia în care lungimea
21
sectorului periculos depãseste 1.000 m, sub indicator se monteazã panoul aditional “Lungimea sectorului
periculos la care se referã indicatorul“.
(6) Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau de restrictie începe din dreptul acestora. În lipsa
unei semnalizãri care sã precizeze lungimea sectorului pe care se aplicã reglementarea ori a unor indicatoare
care sã anunte sfârsitul interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare înceteazã în intersectia
cea mai apropiatã. Când indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate împreunã cu indicatorul ce
anuntã intrarea într-o localitate, semnificatia lor este valabilã pe drumul respectiv pânã la întâlnirea
indicatorului “Iesire din localitate“, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Art. 67. - Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restrictie sau
interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleasi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea cã

fondul alb este înlocuit cu fondul galben

SECTIUNEA a 3-a
Semnalizarea trecerilor la nivel cu calea feratã
Art. 68. - Apropierea de o trecere la nivel cu calea feratã se semnalizeazã cu indicatoare de
avertizare corespunzãtoare si/sau cu panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea feratã.
Art. 69. - (1) Trecerea la nivel cu calea feratã curentã fãrã bariere sau semibariere se semnalizeazã,
dupã caz, cu indicatoarele “Trecere la nivel cu calea feratã simplã, fãrã bariere“ sau “Trecere la nivel cu
calea feratã dublã, fãrã bariere“, însotite de indicatorul “Oprire“.
(2) La trecerea la nivel cu calea feratã curentã prevãzutã cu instalatii de semnalizare automatã fãrã
bariere, interzicerea circulatiei rutiere se realizeazã, optic, prin functionarea dispozitivelor cu lumini
intermitent alternative rosii si stingerea semnalizãrii de control reprezentate de lumina intermitentã albã si,
acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente.
Art. 70. - (1) Trecerile la nivel cu calea feratã curentã pot fi semnalizate cu sisteme automate
luminoase, prevãzute cu semibariere.
(2) Trecerile la nivel cu calea feratã curentã pot fi asigurate si cu bariere care sunt actionate manual.
(3) Barierele si semibarierele sunt marcate cu benzi alternante de culoare rosie si albã si pot fi
prevãzute, la mijloc, cu un disc rosu.
Benzile trebuie sã fie reflectorizante, iar pe drumurile neiluminate, pe timp de noapte, barierele si
semibarierele trebuie sã fie iluminate ori prevãzute cu dispozitive cu luminã rosie.
(4) La trecerea la nivel cu calea feratã prevãzutã cu instalatii de semnalizare automatã cu bariere,
semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere se realizeazã în conditiile prevãzute la art. 69 alin. (2),
precum si prin coborârea în pozitie orizontalã a semibarierelor.
Art. 71. - (1) Semnalizarea de interzicere a circulatiei rutiere se considerã realizatã chiar si numai în
una din urmãtoarele situatii :
22
a) prin aprinderea unei singure unitãti luminoase a dispozitivului cu luminã intermitent-alternativã
rosie;
b) prin functionarea sistemului sonor;
c) prin pozitia orizontalã a unei singure semibariere.
(2) Circulatia rutierã se considerã de asemenea interzisã si în situatia în care barierele sau
semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare.
Art. 72. - În zona trecerilor la nivel cu calea feratã, functionarea instalatiilor de semnalizare a
apropierii trenurilor, fãrã bariere, a instalatiilor de semnalizare a apropierii trenurilor, cu semibariere, sau a
barierelor mecanice, precum si instalarea indicatoarelor “Oprire“, “Trecere la nivel cu o cale feratã
simplã/dublã, fãrã bariere“, “Trecere la nivel cu o cale feratã simplã/dublã, fãrã bariere, prevãzutã cu
instalatie de semnalizare luminoasã automatã“, sunt asigurate de administratorul de cale feratã, iar setul de
semnalizare a apropierii de calea feratã este asigurat de cãtre administratorul drumului.
Art. 73. - (1) La trecerea la nivel cu o cale feratã industrialã se instaleazã indicatorul “Alte pericole“,
însotit de un panou aditional ce contine imaginea unei locomotive.
(2) Atunci când pe calea feratã industrialã se deplaseazã un vehicul feroviar, circulatia trebuie
dirijatã de un agent de cale feratã.
Art. 74. - Portile de gabarit instalate înaintea unei treceri la nivel cu o cale feratã electrificatã,
destinate sã interzicã accesul vehiculelor a cãror încãrcãturã depãseste în înãltime limita de sigurantã
admisã, sunt marcate cu benzi alternante de culoare galbenã si neagrã. Pe stâlpii de sustinere ai portilor de
gabarit se instaleazã indicatoare rutiere prin care se precizeazã înãltimea maximã de trecere admisã.
SECTIUNEA a 4-a
Marcajele
Art. 75. - (1) Marcajele servesc la organizarea circulatiei, avertizarea sau îndrumarea participantilor
la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau împreunã cu alte mijloace de semnalizare rutierã pe care le
completeazã sau le precizeazã semnificatia.
(2) Marcajele se aplicã pe suprafata pãrtii carosabile a drumurilor modernizate, pe borduri, pe lucrãri
de artã, pe accesorii ale drumurilor, precum si pe alte elemente si constructii din zona drumurilor. Marcajele
aplicate pe drumurile publice trebuie sã fie reflectorizante sau însotite de dispozitive reflectorizante care
trebuie sã-si pãstreze proprietãtile de reflexie si pe timp de ploaie sau ceatã.
(3) Marcajele nu trebuie sã incomodeze în nici un fel desfãsurarea circulatiei, iar suprafata acestora
nu trebuie sã fie lunecoasã. Marcajele pe partea carosabilã se executã cu microbile de sticlã si pot fi însotite
de butoni cu elemente retroreflectorizante.
Art. 76. - Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
23
1. de separare a sensurilor de circulatie;
2. de separare a benzilor pe acelasi sens;
b) de delimitare a pãrtii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclisti;
d) diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spatii interzise;
3. pentru interzicerea stationãrii;
4. pentru statii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. sãgeti sau inscriptii;
e) laterale aplicate pe:
1. lucrãri de artã (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stâlpi si copaci situati pe platforma drumului;
4. borduri.
Art. 77. - (1) Administratorul drumului public este obligat sã aplice marcaje cu linii continue sau
discontinue, dupã caz, atât pentru separarea sensurilor si benzilor de circulatie, cât si pentru delimitarea
pãrtii carosabile.
(2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuã simplã sau dublã interzice încãlcarea acestuia.
(3) Marcajul format dintr-o linie continuã aplicatã pe bordura trotuarului sau la marginea pãrtii
carosabile interzice stationarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoteste un
indicator de interzicere a stationãrii, aceasta precizeazã lungimea sectorului de drum pe care este valabilã
interzicerea.
24
(4) Marcajul longitudinal format din linii continue care delimiteazã banda pe care este aplicat si un
marcaj simbolizând o anumitã categorie sau anumite categorii de vehicule semnificã faptul cã banda este
rezervatã circulatiei acelei sau acelor categorii de vehicule.
Art. 78. - Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuã simplã sau dublã permite trecerea
peste acesta, dacã manevra sau reglementãrile instituite impun acest lucru.
Art. 79. - (1) Marcajul cu linie discontinuã poate fi simplu sau dublu si se foloseste în urmãtoarele
situatii:
a) marcajul cu linie discontinuã simplã:
1. pentru separarea sensurilor de circulatie, pe drumurile cu douã benzi si circulatie în ambele
sensuri;
2. pentru separarea benzilor de circulatie pe acelasi sens, pe drumurile cu cel putin douã benzi pe
sens;
3. pentru marcarea trecerii de la o linie discontinuã la una continuã.
În localitãti acest marcaj nu este obligatoriu;
4. pentru a separa, pe autostrãzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de
circulatie;
5. pentru marcaje de ghidare în intersectii;
b) marcajul cu linie discontinuã dublã, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi
marcajul este însotit de dispozitive luminoase speciale prevãzute la art. 56.
(2) Linia continuã se foloseste în urmãtoarele situatii:
a) linia continuã simplã, pentru separarea sensurilor de circulatie, a benzilor de acelasi sens la
apropierea de intersectii si în zone periculoase;
b) linia continuã dublã, pentru separarea sensurilor de circulatie cu minimum douã benzi pe fiecare
sens, precum si la drumuri cu o bandã pe sens sau în alte situatii stabilite de administratorul drumului
respectiv, cu acordul politiei rutiere.
(3) În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuã si una discontinuã alãturate,
conducãtorul de vehicul trebuie sã respecte semnificatia liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
(4) Pe drumurile cu circulatie în ambele sensuri prevãzute cu o singurã bandã pe sens, pe distanta
cuprinsã între indicatoarele de avertizare “Copii“, aferente celor douã sensuri, marcajul de separare a
sensurilor se executã cu linie continuã.
Art. 80. - (1) Marcajele de delimitare a pãrtii carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se
executã la limita din dreapta a pãrtii carosabile în sensul de mers, cu exceptia autostrãzilor si a drumurilor
expres, unde marcajul se aplicã si pe partea stângã, lângã mijlocul fizic de separare a sensurilor de circulatie.
Aceste marcaje pot fi cu linie continuã sau discontinuã simplã.
25
(2) Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie sã o urmeze
în traversarea unei intersectii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul
în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulatie nu sunt coliniare.
(3) Marcajele pentru interzicerea stationãrii se pot realiza:
a) prin linie continuã galbenã aplicatã pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a
acostamentului, dublând marcajul de delimitare a pãrtii carosabile spre exteriorul platformei drumului;
b) printr-o linie în zig-zag la marginea pãrtii carosabile.
(4) Marcajele prin sãgeti sunt folosite pentru:
a) selectarea pe benzi;
b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentarã pentru vehicule lente, banda care se
suprimã prin îngustarea pãrtii carosabile);
c) repliere, numai în afara localitãtilor pe drumuri cu o bandã pe sens si dublu sens de circulatie.

Art. 81. - (1) Marcajul transversal constând dintr-o linie continuã, aplicatã pe lãtimea uneia sau mai
multor benzi, indicã linia înaintea cãreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului “Oprire“. Un
asemenea marcaj poate fi folosit pentru a indica linia de oprire impusã printr-un semnal luminos, printr-o
comandã a agentului care dirijeazã circulatia, de prezenta unei treceri la nivel cu o cale feratã, cu o linie de
tramvai sau a unei treceri pentru pietoni. Înaintea marcajului ce însoteste indicatorul “Oprire“ se poate aplica
pe partea carosabilã inscriptia “Stop“.
(2) Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuã, aplicatã pe lãtimea uneia sau mai multor
benzi, indicã linia care nu trebuie depãsitã atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea
linii se poate aplica pe partea carosabilã un marcaj sub forma de triunghi având o laturã paralelã cu linia
discontinuã, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
(3) Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indicã locul pe unde pietonii
trebuie sã traverseze drumul. Aceste linii au lãtimea mai mare decât a oricãror alte marcaje.
(4) Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fatã
de axul drumului, indicã locul destinat traversãrii pãrtii carosabile de cãtre biciclisti.
Art. 82. - (1) În scopul sporirii impactului vizual asupra participantilor la trafic, pe partea carosabilã
se pot executa marcaje sub formã de inscriptii, simboluri si figuri.
(2) Pe autostrãzi, pe drumurile expres si pe drumuri nationale deschise traficului international (E), la
extremitãtile pãrtii carosabile se aplicã marcaje rezonatoare pentru avertizarea conducãtorilor de
autovehicule la iesirea de pe partea carosabilã.
Art. 83. - (1) Marcajele, cum sunt: sãgetile, inscriptiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite
pentru a repeta semnificatia indicatoarelor sau pentru a da participantilor la trafic indicatii care nu le pot fi
furnizate, în mod adecvat, prin indicatoare.
(2) Marcajul sub forma unei sau unor sãgeti, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii
continue, obligã la urmarea directiei sau directiilor astfel indicate. Sãgeata de repliere care este oblicã fatã de
axul drumului, aplicatã pe o bandã sau intercalatã într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue,
semnalizeazã obligatia ca vehiculul care nu se aflã pe banda indicatã de sãgeatã sã fie condus pe acea bandã.
26
(3) Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnificã interzicerea stationãrii vehiculelor pe partea
drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completatã cu înscrisul “Bus“ sau “Taxi“ poate fi folositã
pentru semnalizarea statiilor de autobuze si troleibuze, respectiv de taximetre.
(4) Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de
contur, delimiteazã spatiul interzis circulatiei.
(5) Marcajele se pot aplica si pe ziduri de sprijin, parapete de protectie sau alte amenajãri rutiere
laterale drumului, pentru a le face mai vizibile conducãtorilor de vehicule.
(6) Marcajele sunt de regulã de culoare albã, cu exceptia celor ce se aplicã pe elementele laterale
drumului, care sunt de culoare albã, neagrã sau galbenã si neagrã, precum si a celor provizorii, folosite la
organizarea circulatiei în zona lucrãrilor, care sunt de culoare galbenã.
În zonele periculoase sau unde stationarea vehiculelor este limitatã în timp, marcajele pot fi si de alte
culori.
SECTIUNEA a 5-a
Semnalizarea limitelor laterale ale platformei drumului si a lucrãrilor
Art. 84. - (1) În afara localitãtilor, limitele laterale ale platformei drumului se semnalizeazã cu stâlpi
de ghidare lamelari, de culoare albã, omologati, instalati la intervale de 50 m între ei, sau prin parapete. Pe
stâlpii de ghidare lamelari si pe parapete se aplicã dispozitive reflectorizante de culoare rosie si albã sau
galbenã. Dispozitivele reflectorizante de culoare rosie trebuie sã fie vizibile numai pe partea dreaptã a
drumului în sensul de mers. Materialele din care sunt confectionati stâlpii de ghidare lamelari nu trebuie sã
fie dure.
(2) Dispozitivele reflectorizante pentru semnalizarea limitelor platformei drumului se pot monta si pe
parapetele de protectie, peretii tunelelor, zidurile de sprijin sau pe alte amenajãri rutiere ori instalatii laterale
drumului.
Art. 85. - (1) Semnalizarea lucrãrilor executate pe drumurile publice este obligatorie si se realizeazã
în scopul asigurãrii desfãsurãrii în conditii corespunzãtoare a circulatiei pe sectorul de drum rãmas neafectat
sau, dupã caz, în scopul devierii acesteia pe variante ocolitoare si are semnificatia interzicerii circulatiei în
zona afectatã de lucrãri.
(2) Sectoarele de drum afectate de lucrãri trebuie semnalizate vizibil prin indicatoare si mijloace
auxiliare de semnalizare rutierã, precum semafoare, balize directionale, panouri, conuri de dirijare, bariere,
garduri, parapete din material plastic lestabile si cãrucioare portsemnalizare, prevãzute cu elemente
fluorescent-reflectorizante. Acestea nu trebuie confectionate din materiale dure, iar pe timp de noapte
trebuie însotite de lãmpi cu luminã galbenã intermitentã.
(3) Pentru organizarea circulatiei pe sectoarele de drum public aflate în lucru se instaleazã
indicatoare si balize reflectorizante sau, dupã caz, amenajãri rutiere tip “limitatoare de vitezã“ si se aplicã
marcaje, corespunzãtor situatiei create. Dacã este cazul, dirijarea circulatiei se realizeazã prin semnale
luminoase ori semnale ale lucrãtorului de drumuri desemnat si special instruit.
27
Art. 86. - (1) Semnalizarea instituitã pe sectoarele de drum pe care se executã lucrãri trebuie
întretinutã si modificatã corespunzãtor evolutiei acestora. La terminarea lucrãrilor executantul trebuie sã
asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat, si refacerea semnalizãrii initiale sau
modificarea ei, potrivit noilor conditii de circulatie.
(2) Persoanele care executã lucrãri de orice naturã pe partea carosabilã a drumului public sunt
obligate sã poarte echipament de protectie-avertizare fluorescent si reflectorizant, de culoare galbenã sau
portocalie, pentru a fi observate cu usurintã de participantii la trafic.

Art. 87. - Nicio lucrare care afecteazã drumul public nu poate fi începutã sau, dupã caz, continuatã
dacã executantul acesteia nu are autorizarea administratorului drumului si acordul politiei, dacã nu a realizat
semnalizarea temporarã corespunzãtoare, iar termenul aprobat a fost depãsit ori lucrarea se executã în alte
conditii decât cele stabilite înautorizatie sau acord.
SECTIUNEA a 6-a
Semnalele politistilor si ale altor persoane care dirijeazã circulatia
Art. 88. - (1) Semnalele politistului care dirijeazã circulatia au urmãtoarele semnificatii:
a) bratul ridicat vertical semnificã “atentie, oprire“ pentru toti participantii la trafic care se apropie,
cu exceptia conducãtorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în conditii de sigurantã. Dacã semnalul este
dat într-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducãtorilor de vehicule care se aflã deja angajati în
traversare;
b) bratul sau bratele întinse orizontal semnificã “oprire“ pentru toti participantii la trafic care,
indiferent de sensul lor de mers, circulã din directia sau directiile intersectate de bratul sau bratele întinse.
Dupã ce a dat acest semnal, politistul poate coborî bratul sau bratele, pozitia sa însemnând, de asemenea,
“oprire“ pentru participantii la trafic care vin din fatã ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu luminã rosie ori a bastonului
fluorescent-reflectorizant semnificã “oprire“ pentru participantii la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticalã a bratului, având palma orientatã cãtre sol, semnificã reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a bratului semnificã mãrirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grãbirea
traversãrii drumului de cãtre pietoni.
(2) Politistul care dirijeazã circulatia poate efectua semnal cu bratul ca vehiculul sã avanseze, sã
depãseascã, sã treacã prin fata ori prin spatele sãu, sã îl ocoleascã prin partea sa stângã sau dreaptã, iar
pietonii sã traverseze drumul ori sã se opreascã.
(3) La efectuarea comenzilor prevãzute la alin. (1) si (2), politistul poate folosi si fluierul.
Art. 89. - (1) Oprirea participantilor la trafic este obligatorie si la semnalele date de:
a) politistii de frontierã;
b) îndrumãtorii de circulatie ai Ministerului Apãrãrii;
28
c) agentii de cale feratã, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrãrilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitãtilor de
învãtãmânt;
f) nevãzãtori, prin ridicarea bastonului alb, atunci când acestia traverseazã strada.
(2) Persoanele prevãzute la alin. (1) lit. a)-d) pot efectua si urmãtoarele semnale:
a) balansarea bratului în plan vertical, cu palma mâinii orientatã cãtre sol sau cu un mijloc de
semnalizare, care semnificã reducerea vitezei;
b) rotirea vioaie a bratului, care semnificã mãrirea vitezei de deplasare a vehiculelor, inclusiv
grãbirea traversãrii drumului de cãtre pietoni.
Art. 90. - Persoanele prevãzute la art. 88 alin. (1) si la art. 89 alin. (1) lit. a)-e) care dirijeazã
circulatia trebuie sã fie echipate si plasate astfel încât sã poatã fi observate si recunoscute cu usurintã de
cãtre participantii la trafic.
SECTIUNEA a 7-a
Semnalele utilizate de conducãtorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritarã si obligatiile
celorlalti participanti
la trafic
Art. 91. - (1) Semnalele mijloacelor speciale de avertizare, luminoase si sonore, se folosesc de cãtre
conducãtorii autovehiculelor prevãzute la art. 32 alin. (2) lit. a) si b) din Ordonanta de urgentã a Guvernului
nr. 195/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, numai dacã interventia sau misiunea
impune urgentã.
(2) Semnalele mijloacelor de avertizare luminoasã pot fi folosite si fãrã a fi însotite de cele sonore, în
functie de natura misiunii ori de conditiile de trafic, situatie în care autovehiculul respectiv nu are regim de
circulatie prioritarã.
(3) Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonorã separat de cele luminoase.
Art. 92. - (1) Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate utiliza si dispozitive luminoase
cu mesaje variabile pentru a transmite o dispozitie sau o indicatie participantilor la trafic. Aceste semnale
pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce.
(2) Politistul rutier aflat într-un autovehicul al politiei poate executa semnale cu bratul, cu sau fãrã
baston reflectorizant, scos pe partea lateralã dreaptã a vehiculului. Acest semnal semnificã oprire pentru
conducãtorii vehiculelor care circulã în spatele autovehiculului politiei.
29
Acelasi semnal efectuat pe partea stângã a autovehiculului semnificã oprire pentru conducãtorii
vehiculelor care circulã pe banda din partea stângã în acelasi sens de mers ori în sens opus celui al
autovehiculului politiei.
Art. 93. - Conducãtorii de autovehicule care se apropie de o coloanã oficialã o pot depãsi dacã li se
semnalizeazã aceastã manevrã de cãtre politistul rutier. Se interzice altor participanti la trafic intercalarea
sau atasarea la o astfel de coloanã oficialã.
Art. 94. - (1) Coloanele oficiale se însotesc de echipaje ale politiei rutiere, în conditiile stabilite prin
instructiuni emise de ministrul administratiei si internelor.
(2) Coloanele de vehicule cu specific militar se însotesc de autovehicule de control al circulatiei
apartinând Ministerului Apãrãrii, care au în functiune mijloacele speciale de avertizare sonore, precum si
cele luminoase de culoare albastrã.

Art. 95. - Vehiculele care, prin constructie sau datoritã încãrcãturii transportate, depãsesc masa
si/sau gabaritul prevãzute de normele legale, precum si transporturile speciale pot fi însotite de echipaje ale
politiei rutiere numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române.
CAPITOLUL V
Reguli de circulatie
SECTIUNEA 1
Reguli generale
Art. 96. - (1) Participantii la trafic sunt obligati sã anunte administratorul drumului public ori cea
mai apropiatã unitate de politie atunci când au cunostintã despre existenta pe drum a unui obstacol sau a
oricãrei alte situatii periculoase pentru fluenta si siguranta circulatiei.
(2) Se interzice oricãrei persoane sã arunce, sã lase sau sã abandoneze obiecte, materiale ori
substante sau sã creeze obstacole pe drumul public. Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe
drumul public este obligatã sã îl înlãture si, dacã nu este posibil, sã si semnalizeze prezenta si sã anunte
imediat administratorul drumului public si cea mai apropiatã unitate de politie.
Art. 97. - (1) Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înãltimea sub 150 cm trebuie sã poarte centuri de
sigurantã adaptate greutãtii si dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transportã numai în dispozitive
de retinere omologate.
(2) Conducãtorilor de autovehicule le este interzis sã transporte copii cu vârstã de pânã la 12 ani pe
scaunul din fatã, chiar dacã sunt tinuti în brate de persoane majore, în timpul deplasãrii pe drumurile publice.
(3) Se interzice conducãtorilor de autovehicule, precum si persoanelor care ocupã scaunul din fatã sã
tinã în brate animale în timpul deplasãrii pe drumurile publice.
(4) Se excepteazã de la obligatia de a purta centura de sigurantã:
a) conducãtorii de autoturisme pe timpul executãrii manevrei de mers înapoi sau care stationeazã;
30
b) femeile în stare vizibilã de graviditate;
c) conducãtorii de autoturisme care executã servicii de transport public de persoane, în regim de taxi,
când transportã pasageri;
d) persoanele care au certificat medical în care sã fie mentionatã afectiunea care contraindicã
purtarea centurii de sigurantã;
e) instructorii auto, pe timpul pregãtirii practice a persoanelor care învatã sã conducã un autovehicul
pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autoritãtii competente în timpul desfã.urãrii probelor
practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere.
(5) Persoanele prevãzute la alin. (4) lit. d) sunt obligate sã aibã asupra lor certificatul medical, în
continutul cãruia trebuie sã fie mentionatã durata de valabilitate a acestuia.
(6) Afectiunile medicale pentru care se acordã scutire de la portul centurii de sigurantã, precum si
modelul certificatului medical se stabilesc prin ordin al ministrului sãnãtãtii publice, care se publicã în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 98. - (1) Se interzice transportul pe motociclete si pe mopede a mai multe persoane decât
locurile stabilite prin constructie, precum si al obiectelor voluminoase.
(2) Copiii în vârstã de pânã la 7 ani, dacã sunt tinuti în brate, precum si cei de pânã la 14 ani se
transportã numai în atasul motocicletelor.
Art. 99. - (1) Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu sunt supuse înmatriculãrii sau
înregistrãrii, cu exceptia bicicletelor si a celor trase sau împinse cu mâna, este permisã numai în timpul zilei.
(2) Se interzice conducãtorilor vehiculelor prevãzute la alin. (1) sã circule cu acestea cu o vitezã mai
mare de 30 km/h.
SECTIUNEA a 2-a
Utilizarea pãrtii carosabile
Art. 100. - Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, pãrtile carosabile, benzile sau pistele
stabilite pentru categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi
sau piste speciale pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fãrã motor, acestea pot fi conduse si pe
acostament în sensul de mers, dacã circulatia se poate face fãrã pericol.
Art. 101. - Când drumul are douã sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe
banda situatã lângã acostament sau bordurã. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre
stânga, dacã banda de circulatie utilizatã este ocupatã, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci
când acest lucru este posibil.
Art. 102. - Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depãsite sau cele care se deplaseazã cu
vitezã redusã trebuie conduse numai pe banda de lângã acostament sau bordurã, dacã în sensul de mers nu
este amenajatã o bandã destinatã acestora.
31
Art. 103. - Pe drumul public cu cel mult douã benzi pe sens si cu o a treia bandã pe care este
amplasatã linia tramvaiului lângã axa drumului, conducãtorii de vehicule pot folosi aceastã bandã, cu
obligatia sã lase liberã calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Art. 104. - Vehiculele care efectueazã transport public de persoane se conduc pe banda rezervatã
acestora, dacã o astfel de bandã existã si este semnalizatã ca atare. Pe aceeasi bandã pot circula si
autovehiculele cu regim de circulatie prioritarã când se deplaseazã în actiuni de interventii sau în misiuni
care au caracter de urgentã.
Art. 105. - Se interzice intrarea într-o intersectie chiar dacã semnalul luminos ori un indicator de
prioritate permite, dacã din cauza aglomerãrii circulatiei conducãtorul de vehicul riscã sã rãmânã imobilizat,
stânjenind sau împiedicând desfãsurarea traficului.
SECTIUNEA a 3-a
Reguli pentru circulatia vehiculelor
§ 1. Pozitii în timpul mersului si circulatia pe benzi
Art. 106. - (1) Pe un drum public prevãzut cu minimum 3 benzi pe sens, când conducãtorii a douã
autovehicule circulã în aceeasi directie, dar pe benzi diferite, si intentioneazã sã se înscrie pe banda liberã
dintre ei, cel care circulã pe banda din dreapta este obligat sã permitã celui care vine din stânga sã ocupe
acea bandã.
(2) Pe drumul public cu mai multe benzi, conducãtorii de autovehicule care circulã pe o bandã care
se sfârseste, pentru a se continua deplasarea pe banda din stânga trebuie sã permitã trecerea vehiculelor care
circulã pe acea bandã.
Art. 107. - (1) La intersectiile prevãzute cu indicatoare si/sau cu marcaje pentru semnalizarea
directiei de mers, conducãtorii de vehicule trebuie sã se încadreze pe benzile corespunzãtoare directiei de
mers voite cu cel putin 50 m înainte de intersectie si sunt obligati sã respecte semnificatia indicatoarelor si
marcajelor.
(2) La intersectiile fãrã marcaje de delimitare a benzilor, conducãtorii vehiculelor ocupã în mers, cu
cel putin 50 m înainte de intersectie, urmãtoarele pozitii:
a) rândul de lângã bordurã sau acostament, cei care vor sã schimbe directia de mers spre dreapta;
b) rândul de lângã axa drumului sau de lângã marcajul de separare a sensurilor, cei care vor sã
schimbe directia de mers spre stânga.
Când circulatia se desfãsoarã pe drumuri cu sens unic, conducãtorii de vehicule care intentioneazã sã
vireze la stânga sunt obligati sã ocupe rândul de lângã bordura sau acostamentul din partea stângã;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor sã meargã înainte.
(3) Dacã în intersectie circulã si tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite
circulatia pe douã sau mai multe rânduri, toti conducãtorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare,
vor circula pe un singur rând, lãsând liber traseul tramvaiului.
32
(4) În cazul în care tramvaiul este oprit într-o statie fãrã refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie sã
opreascã în ordinea sosirii, în spatele acestuia, si sã îsi reia deplasarea numai dupã ce usile tramvaiului au
fost închise si s-au asigurat cã nu pun în pericol siguranta pietonilor angajati în traversarea drumului public.
Art. 108. - Schimbarea directiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisã în locurile
unde sunt instalate indicatoare cu aceastã semnificatie.
Art. 109. - Dacã în apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligã sã se circule într-o anumitã directie, vehiculele trebuie sã fie conduse numai în directia sau directiile
indicate.
Art. 110. - (1) În situatiile în care existã benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea
directiei de deplasare se face prin stânga centrului imaginar al intersectiei, iar dacã existã un marcaj de
ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia.
(2) Schimbarea directiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intrã într-o intersectie
circulând pe acelasi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueazã prin stânga centrului
intersectiei, fãrã intersectarea traiectoriei acestora.
(3) Amenajãrile rutiere sau obstacolele din zona medianã a pãrtii carosabile se ocolesc prin partea
dreaptã.

Art. 111. - Se interzice circulatia participantilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul
cãrora sunt instalate indicatoare ce interzic accesul.
§ 2. Semnalele conducãtorilor de vehicule
Art. 112. - Conducãtorii de vehicule semnalizeazã cu mijloacele de avertizare luminoasã, sonorã sau
cu bratul, dupã caz, înaintea efectuãrii oricãrei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat.
Art. 113. - (1) Mijloacele de avertizare sonorã trebuie folosite de la o distantã de cel putin 25 m fatã
de cei cãrora li se adreseazã, pe o duratã de timp care sã asigure perceperea semnalului si fãrã sã si
determine pe acestia la manevre ce pot pune în pericol siguranta circulatiei.
(2) Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonorã nu poate fi folositã în zonele de actiune a
indicatorului “Claxonarea interzisã“.
(3) Se excepteazã de la prevederile alin. (2):
a) conducãtorii autovehiculelor cu regim de circulatie prioritarã când se deplaseazã în actiuni de
interventii sau în misiuni care au caracter de urgentã;
b) conducãtorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.
Art. 114. - (1) Conducãtorii de autovehicule, tramvaie si mopede sunt obligati sã foloseascã
instalatiile de iluminare si/sau semnalizare a acestora, dupã cum urmeazã:
a) luminile de pozitie sau de stationare pe timpul imobilizãrii vehiculului pe partea carosabilã în
afara localitãtilor, de la lãsarea serii si pânã în zorii zilei, ziua când plouã torential, ninge abundent sau este
ceatã densã ori în alte conditii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localitãti, cât si în afara acestora, dupã gradul de
iluminare a drumului public;
33
c) luminile de întâlnire si cele de ceatã pe timp de ceatã densã;
d) luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însotesc coloane militare sau cortegii, transportã
grupuri organizate de persoane si cele care tracteazã alte vehicule sau care transportã mãrfuri ori produse
periculoase, în timpul zilei;
e) luminile de întâlnire atunci când plouã torential, ninge abundent ori în alte conditii care reduc
vizibilitatea pe drum;
f) luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat cãtre înapoi;
g) luminile indicatoare de directie pentru semnalizarea schimbãrii directiei de mers, inclusiv la
punerea în miscarea vehiculului de pe loc.
(2) Pe timpul noptii, la apropierea a douã vehicule care circulã din sensuri opuse, conducãtorii
acestora sunt obligati ca de la o distantã de cel putin 200 m sã foloseascã luminile de întâlnire concomitent
cu reducerea vitezei. Când conducãtorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulã în fata sa,
acesta este obligat sa foloseascã luminile de întâlnire de la o distantã de cel putin 100 m.
(3) Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusã conducãtorii de autovehicule si tramvaie
care se apropie de o intersectie nedirijatã prin semnale luminoase sau de cãtre politisti sunt obligati sã
semnalizeze prin folosirea alternantã a luminilor de întâlnire cu cele de drum dacã nu încalcã astfel
prevederile alin. (2).
(4) Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusã autovehiculele sau remorcile cu defectiuni la
sistemul de iluminare si semnalizare luminoasã nu pot fi conduse sau remorcate fãrã a avea în functiune pe
partea stângã, în fatã o luminã de întâlnire si în spate una de pozitie.
(5) Luminile de avarie se folosesc în urmãtoarele situatii:
a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilã;
b) când vehiculul se deplaseazã foarte lent si/sau constituie el însusi un pericol pentru ceilalti
participanti la trafic;
c) când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
(6) În situatiile prevãzute la alin. (5), conducãtorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie sã
punã în functiune luminile de avarie, în mod succesiv, în ordinea opririi si în cazul în care aceastã manevrã
este impusã de blocarea circulatiei pe sensul de mers.
(7) Când circulã prin tunel conducãtorul de vehicul este obligat sã foloseascã luminile de întâlnire.
Art. 115. - Un vehicul poate fi oprit sau stationat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste
manevre sunt permise, atunci când se aflã:
a) pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distantã de cel putin 50 m;
b) în afara pãrtii carosabile, pe un acostament consolidat;
c) în localitãti, la marginea pãrtii carosabile, în cazul motocicletelor cu douã roti, fãrã ata. si a
mopedelor, care nu sunt prevãzute cu sursã de energie.

Art. 116. - (1) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã semnalizeze schimbarea directiei de
deplasare, depãsirea, oprirea si punerea în mi.care.
(2) Intentia conducãtorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba directia de mers, de a
iesi dintr-un rând de vehicule stationate sau de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altã bandã de
circulatie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga sau care urmeazã sã efectueze întoarcere, depãsire ori
oprire se semnalizeazã prin punerea în functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m în
localitãti si 100 m în afara localitãtilor, înainte de începerea efectuãrii manevrelor.
(3) Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea
carosabilã se semnalizeazã cu lumina rosie din spate.
Art. 117. - (1) Conducãtorii vehiculelor cu douã roti, precum si ai celor cu tractiune animalã ori ai
celor trase sau împinse cu mâna sunt obligati sã efectueze urmãtoarele semnale:
a) bratul stâng întins orizontal atunci când intentioneazã sã schimbe directia de mers spre stânga sau
de a depãsi;
b) bratul drept întins orizontal atunci când intentioneazã sã schimbe directia de mers spre dreapta;
c) bratul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intentioneazã sã opreascã.
(2) Semnalele prevãzute la alin. (1) trebuie efectuate cu cel putin 25 m înainte de efectuarea
manevrelor.
§ 3. Depãsirea
Art. 118. - Conducãtorul de vehicul care efectueazã depãsirea este obligat:
a) sã se asigure cã acela care îl urmeazã sau îl precedã nu a semnalizat intentia începerii unei
manevre similare si cã poate depãsi fãrã a pune în pericol sau fãrã a stânjeni circulatia din sens opus;
b) sã semnalizeze intentia de efectuare a depãsirii;
c) sã pãstreze în timpul depãsirii o distantã lateralã suficientã fatã de vehiculul depãsit;
d) sã reintre pe banda sau în sirul de circulatie initial dupã ce a semnalizat si s-a asigurat cã poate
efectua aceastã manevrã în conditii de sigurantã pentru vehiculul depãsit si pentru ceilalti participanti la
trafic.
Art. 119. - Conducãtorul de vehicul care urmeazã sã fie depãsit este obligat:
a) sã nu mãreascã viteza de deplasare;
b) sã circule cât mai aproape de marginea din dreapta a pãrtii carosabile sau a benzii pe care se
deplaseazã.
Art. 120. - (1) Se interzice depãsirea vehiculelor:
a) în intersectii cu circulatia nedirijatã;
b) în apropierea vârfurilor de rampã, când vizibilitatea este redusã sub 50 m;
35
c) în curbe si în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri si în tuneluri. Prin exceptie, pot fi depãsite în aceste
locuri vehiculele cu tractiune animalã, motocicletele fãrã atas, mopedele si bicicletele, dacã vizibilitatea
asupra drumului este asiguratã pe o distantã mai mare de 20 m, iar lãtimea drumului este de cel putin 7 m;
e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare si marcaje;
f) pe trecerile la nivel cu calea feratã curentã si la mai putin de 50 m înainte de acestea;
g) în dreptul statiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar statia nu este prevãzutã cu
refugiu pentru pietoni;
h) în zona de actiune a indicatorului “Depãsirea interzisã“;
i) când pentru efectuarea manevrei se încalcã marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte
sensurile de mers, iar autovehiculul circulã, chiar si partial, pe sensul opus, ori se încalcã marcajul care
delimiteazã spatiul de interzicere;
j) când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducãtorul acestuia este obligat sã efectueze
manevre de evitare a coliziunii;
k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloanã de vehicule în asteptare, dacã prin aceasta se intrã
pe sensul opus de circulatie.
(2) Se interzice depãsirea coloanei oficiale.
§ 4. Viteza si distanta între vehicule
Art. 121. - (1) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã respecte viteza maximã admisã pe sectorul
de drum pe care circulã si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusã prin
mijloacele de semnalizare.
(2) Nerespectarea regimului de vitezã stabilit conform legii se constatã de cãtre politistii rutieri, cu
mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
(3) Administratorul drumului public este obligat sã instaleze indicatoare pentru reglementarea
regimului de vitezã.
(4) În afara localitãtilor, înaintea statiilor mijloacelor de transport public de persoane si/sau a
trecerilor pentru pietoni, la o distantã de 100 m fatã de acestea, administratorul drumului este obligat sã
realizeze amenajãri rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.
Art. 122. - Se interzice conducãtorilor de vehicule sã reducã brusc viteza ori sã efectueze o oprire
neasteptatã, fãrã motiv întemeiat.
Art. 123. - Conducãtorul de vehicul este obligat sã circule cu o vitezã care sã nu depãseascã 30 km/h
în localitãti sau 50 km/h în afara localitãtilor, în urmãtoarele situatii:
a) la trecerea prin intersectiile cu circulatie nedirijatã;
b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai micã de 50
m;
36
d) la trecerea pe lângã grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacã acestea se
aflã în mers sau stationeazã pe partea carosabilã a drumurilor cu o singurã bandã de circulatie pe sens;
e) la trecerea pe lângã animale care sunt conduse pe partea carosabilã sau pe acostament;
f) când partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheatã, zãpadã bãtãtoritã, m‚zgã sau piatrã cubicã
umedã;
g) pe drumuri cu denivelãri, semnalizate ca atare;
h) în zona de actiune a indicatorului de avertizare “Copii“ în intervalul orar 7,00-22,00, precum si a
indicatorului “Accident“;
i) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, când drumul
public are cel mult o bandã pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, în imediata apropiere a pãrtii carosabile,
intentioneazã sã se angajeze în traversare;
j) la schimbarea directiei de mers prin viraje;
k) când vizibilitatea este sub 100 m în conditii de ceatã, ploi torentiale, ninsori abundente.
Art. 124. - Administratorul drumului public este obligat ca în locurile prevãzute la art. 123 sã
instaleze indicatoare de avertizare si sã ia mãsuri pentru realizarea de amenajãri rutiere care sã determine
conducãtorii de vehicule sã reducã viteza de deplasare.
§ 5. Reguli referitoare la manevre
Art. 125. - Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celãlalt prin manevrare înainte
si înapoi sau prin viraj, conducãtorul acestuia este obligat sã semnalizeze si sã se asigu e cã din fatã, din
spate sau din lateral nu circulã în acel moment niciun vehicul.
Art. 126. - Se interzice întoarcerea vehiculului:
a) în locurile în care este interzisã oprirea voluntarã a vehiculelor, cu exceptia cazurilor prevãzute la
art. 142 lit. f);
b) în intersectiile în care este interzis virajul la stânga, precum si în cele în care, pentru efectuare,
este necesarã manevrarea înainte si înapoi a vehiculului;
c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
d) pe drumurile cu sens unic;
e) pe marcajul pietonal;
f) în locurile în care este instalat indicatorul îÎntoarcerea interzisã“.
Art. 127. - (1) Pe drumurile publice înguste si/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care
circulã din sensuri opuse, unele pe lângã altele, este imposibilã sau periculoasã, se procedeazã dupã cum
urmeazã:
a) la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducãtorul acestuia din urmã trebuie sã
manevreze cu spatele;
57
b) la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul u.or, conducãtorul acestuia din urmã trebuie sã
manevreze cu spatele;
c) la întâlnirea unui vehicul care efectueazã transport public de persoane cu un vehicul de transport
mãrfuri conducãtorul acestuia din urmã trebuie sã manevreze cu spatele.
(2) În cazul vehiculelor de aceeasi categorie, obligatia de a efectua o manevrã de mers înapoi revine
conducãtorului care urcã, cu exceptia cazului când este mai usor si existã conditii pentru conducãtorul care
coboarã sã execute aceastã manevrã, mai ales atunci când se aflã aproape de un refugiu.
Art. 128. - (1) Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a) în cazurile prevãzute la art. 126, cu exceptia lit. d);
b) pe o distantã mai mare de 50 m;
c) la iesirea de pe proprietãti alãturate drumurilor publice.
(2) În locurile în care mersul înapoi este permis, dar vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculul
poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducãtorul acestuia este dirijat de cel putin o persoanã aflatã
în afara vehiculului.
(3) Persoana care dirijeazã manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligatã sã se asigure cã
manevra se efectueazã fãrã a pune în pericol siguranta participantilor la trafic.
(4) Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se
recomandã dotarea autovehiculelor si cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.

6. Intersectii si obligatia de a ceda trecerea
Art. 129. - (1) Vehiculul care circulã pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele
având semnificatia: “Drum cu prioritate“, “Intersectie cu un drum fãrã prioritate“ sau “Prioritate fatã de
circulatia din sens invers“ are prioritate de trecere.
(2) Când douã vehicule urmeazã sã se întâneascã într-o intersectie dirijatã prin indicatoare, venind de
pe douã drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeasi semnificatie, vehiculul care vine din
dreapta are prioritate.
Art. 130. - Conducãtorul de vehicul care se apropie de intrareaîntr-o intersectie, simultan cu un
autovehicul cu regim de circulatie prioritarã care are în functiune semnalele luminoase si sonore, are
obligatia sã si acorde prioritate de trecere.
Art. 131. - (1) La apropierea de o statie pentru mijloace de transport public de persoane prevãzutã cu
alveolã, din care conducãtorul unui astfel de vehicul semnalizeazã intentia de a iesi, conducãtorul
vehiculului care circulã pe banda de lângã acostament sau bordurã este obligat sã reducã viteza si, la nevoie,
sã opreascã pentru a-i permite reintrarea în trafic.
(2) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã acorde prioritate de trecere pietonilor aflati pe partea
carosabilã pentru a urca în tramvai sau dupã ce au coborât din acesta, dacã tramvaiul este oprit în statie fãrã
refugiu.
38
Art. 132. - Conducãtorul vehiculului al cãrui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezenta
altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat sã reducã viteza si, la nevoie, sã
opreascã pentru a permite trecerea vehiculelor care circulã din sens opus.
Art. 133. - În cazul prevãzut la art. 51 alin. (2), conducãtorii vehiculelor sunt obligati sã acorde
prioritate de trecere participantilor la trafic cu care se intersecteazã si care circulã conform semnificatiei
culorii semaforului care li se adreseazã.
Art. 134. - La iesirea din zonele rezidentiale sau pietonale, conducãtorii de vehicule sunt obligati sã
acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteazã.
Art. 135. - Conducãtorul de vehicul este obligat sã acorde prioritate de trecere si în urmãtoarele
situatii:
a) la intersectia nedirijatã atunci când pãtrunde pe un drum national venind de pe un drum judetean,
comunal sau local;
b) la intersectia nedirijatã atunci când pãtrunde pe un drum judetean venind de pe un drum comunal
sau local;
c) la intersectia nedirijatã atunci când pãtrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local;
d) când urmeazã sã pãtrundã într-o intersectie cu circulatie în sens giratoriu fatã de cel care circulã în
interiorul acesteia;
e) când circulã în pantã fatã de cel care urcã, dacã pe sensul de mers al celui care urcã se aflã un
obstacol imobil. În aceastã situatie manevra nu este consideratã depãsire în sensul prevederilor art. 120 lit.
j);
f) când se pune în miscare sau la pãtrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alãturatã
acestuia fatã de vehiculul care circulã pe drumul public, indiferent de directia de deplasare;
g) când efectueazã un viraj spre stânga sau spre dreapta si se intersecteazã cu un biciclist care circulã
pe o pistã pentru biciclete, semnalizatã ca atare;
h) pietonului care traverseazã drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat
corespunzãtor ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se aflã pe sensul de mers al
vehiculului.
§ 7. Trecerea la nivel cu calea feratã
Art. 136. - (1) La trecerea la nivel cu calea feratã curentã, conducãtorul de vehicul este obligat sã
circule cu viteza redusã si sã se asigure cã din partea stângã sau din partea dreaptã nu se apropie un vehicul
feroviar.
(2) La traversarea cãii ferate, pietonii sunt obligati sã se asigure cã din stânga sau din dreapta nu se
apropie un vehicul feroviar.
Art. 157. - (1) Conducãtorul de vehicul poate traversa calea feratã curentã prevãzutã cu bariere sau
semibariere, dacã acestea sunt ridicate si semnalele luminoase si sonore nu functioneazã, iar semnalul cu
lumina albã intermitentã cu cadenta lentã este în functiune.
39
(2) Când circulatia la trecerea la nivel cu calea feratã curentã este dirijatã de agenti de cale feratã,
conducãtorul de vehicul trebuie sã respecte semnalele acestora.
Art. 138. - (1) Conducãtorul de vehicul este obligat sã opreascã atunci când:
a) barierele sau semibarierele sunt cobor‚te, în curs de coborâre sau de ridicare;
b) semnalul cu lumini rosii si/sau semnalul sonor sunt în functiune;
c) întâlneste indicatorul “Trecerea la nivel cu calea feratã simplã, fãrã bariere“, “Trecerea la nivel cu
calea feratã dublã, fãrã bariere“ sau “Oprire“.
(2) Vehiculele trebuie sã opreascã, în ordinea sosirii, în locul în care existã vizibilitate maximã
asupra cãii ferate fãrã a trece de indicatoarele prevãzute la alin. (1) lit. c) sau, dupã caz, înaintea marcajului
pentru oprire ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau de
ridicare.
Art. 139. - (1) În cazul imobilizãrii unui vehicul pe calea feratã, conducãtorul acestuia este obligat sã
scoatã imediat pasagerii din vehicul si sã elibereze platforma cãii ferate, iar când nu este posibil, sã
semnalizeze prezenta vehiculului cu orice mijloc adecvat.
(2) Participantii la trafic, care se gãsesc în apropierea locului unde un vehicul a rãmas imobilizat pe
calea feratã, sunt obligati sã acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este posibil, pentru
semnalizarea prezentei lui.
(3) Conducãtorului de vehicul si este interzis sã treacã sau sã ocoleascã portile de gabarit instalate
înaintea cãilor ferate electrificate, dacã înãltimea sau încãrcãtura vehiculului atinge ori depãseste partea
superioarã a portii.
Art. 140. - (1) La intersectarea unui drum public cu o cale feratã industrialã, accesul vehiculelor
feroviare se face numai dupã semnalizarea corespunzãtoare si din timp de cãtre cel putin un agent de cale
feratã.
(2) În cazul prevãzut la alin. (1), conducãtorii de vehicule sunt obligati sã se conformeze
semnificatiei semnalelor agentilor de cale feratã.

§ 8. Oprirea, stationarea si parcarea
Art. 141. - (1) Conducãtorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se îndepãrteazã
de acestea, sunt obligati sã actioneze frâna de ajutor, sã opreascã functionarea motorului si sã cupleze într-o
treaptã de vitezã inferioarã sau în cea de parcare dacã autovehiculul are transmisie automatã.
(2) În cazul imobilizãrii involuntare a autovehiculului în pantã sau în rampã, pe lângã obligatiile
prevãzute la alin. (1) conducãtorul trebuie sã bracheze rotile directoare.
(3) În cazul imobilizãrii involuntare a autovehiculului în pasaje subterane sau în tuneluri,
conducãtorul acestuia este obligat sã opreascã functionarea motorului.
(4) În localitãti, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntarã a vehiculelor este
permisã si pe partea stângã, dacã rãmâne liberã cel putin o bandã de circulatie.
40
(5) În afara localitãtilor oprirea sau stationarea voluntarã a vehiculelor se face în afara pãrtii
carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu
axa acestuia.
(6) Nu este permisã stationarea pe partea carosabilã, în timpul noptii, a tractoarelor, a remorcilor, a
mopedelor, a bicicletelor, a masinilor si utilajelor autopropulsate utilizate în lucrãri de constructii, agricole
sau forestiere, a vehiculelor cu tractiune animalã ori a celor trase sau împinse cu mâna.
(7) Nu este permisã oprirea sau stationarea în tuneluri. În situatii de urgentã sau de pericol
conducãtorului de autovehicul si este permisã oprirea sau stationarea numai în locurile special amenajate si
semnalizate corespunzãtor. În caz de imobilizare prelungitã a autovehiculului în tunel, conducãtorul de
vehicul este obligat sã opreascã motorul.
Art. 142. - Se interzice oprirea voluntarã a vehiculelor:
a) în zona de actiune a indicatorului “Oprirea interzisã“;
b) pe trecerile la nivel cu calea feratã curentã si la o distantã mai micã de 50 m înainte si dupã
acestea;
c) pe poduri, pe si sub pasaje denivelate, precum si pe viaducte;
d) în curbe si în alte locuri cu vizibilitate redusã sub 50 m;
e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai putin de 25 m înainte si înainte de acestea;
f) în intersectii, inclusiv cele cu circulatie în sens giratoriu, precum si în zona de preselectie unde
sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distantã mai micã de 25 m de coltul intersectiei;
g) în statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m înainte si
dupã acestea;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilã, dacã prin aceasta se stânjeneste circulatia a douã
vehicule venind din sensuri opuse, precum si în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducãtorii
celorlalte vehicule care circulã în acelasi sens ar fi obligati, din aceastã cauzã, sã treacã peste acest marcaj;
i) în locul în care se împiedicã vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;
j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificatiile “Drum îngustat“,
“Prioritate pentru circulatia din sens invers“ sau “Prioritate fatã de circulatia din sens invers“;
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni si/sau biciclisti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii
de vehicule, semnalizate ca atare;
l) pe platforma cãii ferate industriale sau de tramvai ori la mai putin de 50 m de acestea, dacã
circulatia vehiculelor pe sine ar putea fi stânjenitã sau împiedicatã;
m) pe partea carosabilã a autostrãzilor, a drumurilor expres si a celor nationale europene (E);
n) pe trotuar, dacã nu se asigurã spatiu de cel putin 1 m pentru circulatia pietonilor;
o) pe pistele pentru biciclete;
41
p) în locurile unde este interzisã depãsirea.
Art. 143. - Se interzice stationarea voluntarã a vehiculelor:
a) în toate cazurile în care este interzisã oprirea voluntarã;
b) în zona de actiune a indicatorului cu semnificatia “Stationarea interzisã“ si a marcajului cu
semnificatia de interzicere a stationãrii;
c) pe drumurile publice cu o lãtime mai micã de 6 m;
d) în dreptul cãilor de acces care deservesc proprietãtile alãturate rumurilor publice;
e) în pante si în rampe;
f) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia “Stationare alternantã“, în altã zi sau perioadã
decât cea permisã, ori indicatorul cu semnificatia “Zona de stationare cu duratã limitatã“ peste durata
stabilitã.
Art. 144. - (1) Administratorul drumului public este obligat sã delimiteze si sã semnalizeze
corespunzãtor sectoarele de drum public unde este interzisã oprirea sau stationarea vehiculelor.
(2) Administratorul drumului public poate permite oprirea sau stationarea, partial ori total, a unui
vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacã rãmâne liber cel putin un
culoar de minimum 1 m lãtime înspre marginea opusã pãrtii carosabile, destinat circulatiei pietonilor.
Art. 145. - Se interzice conducãtorului de autovehicul si pasagerilor ca în timpul opririi sau
stationãrii sã deschidã ori sã lase deschise usile acestuia sau sã coboare fãrã sã se asigure cã nu creeazã un
pericol pentru circulatie.
Art. 146. - Circulatia vehiculelor si a pietonilor în spatiile special amenajate sau stabilite si
semnalizate corespunzãtor se desfãsoarã conform normelor rutiere, pe întreaga perioadã cât parcãrile sunt
deschise circulatiei publice.
§ 9. Alte obligatii si interdictii pentru conducãtorii de autovehicule si tramvaie
Art. 147. - Conducãtorul de autovehicul sau de tramvai este obligat: 1. sã aibã asupra sa actul de
identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si, dupã caz, atestatul
profesional, precum si celelalte documente prevãzute de legislatia în vigoare;
2. sã circule numai pe sectoarele de drum pe care si este permis accesul si sã respecte normele referitoare la
masele totale maxime autorizate si admise si/sau la dimensiunile maxime admise de autoritatea competentã
pentru autovehiculele conduse;
3. sã verifice functionarea sistemului de lumini si de semnalizare, a instalatiei de climatizare, sã
mentinã permanent curate parbrizul, luneta si geamurile laterale ale autovehiculului, precum si plãcutele cu
numãrul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului si remorcii;
4. sã permitã controlul stãrii tehnice a vehiculului, precum si al bunurilor transportate, în conditiile
legii;
5. sã se prezinte la verificarea medicalã periodicã, potrivit legii;
42
6. sã aplice pe parbrizul si pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducãtorii de
autovehicule începãtori, dacã are o vechime mai micã de un an de la obtinerea permisului de conducere.
Art. 148. - Se interzice conducãtorului de autovehicul sau de tramvai:
1. sã conducã un autovehicul sau tramvai cu dovada înlocuitoare a permisului de conducere eliberatã
fãrã drept de circulatie sau a cãrei valabilitate a expirat;
2. sã transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numãrul de locuri stabilite în
certificatul de înmatriculare sau de înregistrare;
3. sã transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletã sau în cabina ori în caroseria
autovehiculului destinat transportului de mãrfuri;
4. sã transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternã, pe platformã, deasupra
încãrcãturii, pe pãrtile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului,
pe scãri si în remorcã, cu exceptia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;
5. sã transporte copii în vârstã de pânã la 12 ani pe scaunul din fatã al autovehiculului, chiar dacã
sunt tinuti în brate de persoane majore;
6. sã transporte în si pe autoturism obiecte a cãror lungime sau lãtime depãseste, împreunã cu
încãrcãtura, dimensiunile acestuia;
7. sã deschidã usile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, sã porneascã de pe loc cu
usile deschise;
8. sã aibã în timpul mersului preocupãri de naturã a-i distrage în mod periculos atentia ori sã
foloseascã instalatii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în sigurantã a lui si a
celorlalti participanti la trafic;
9. sã intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se
depune pe partea carosabilã ori din care cad sau se scurg produse, substante ori materiale ce pot pune în
pericol siguranta circulatiei;
10. sã aibã aplicate pe parbriz, lunetã sau pe geamurile laterale afi.e, reclame publicitare, înscrisuri
ori accesorii, care restrâng sau estompeazã vizibilitatea conducãtorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât
si din exterior;
11. sã aibã aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunetã ori pe geamurile laterale, care
restrâng sau estompeazã vizibilitatea, atât din interior, cât si din exterior, cu exceptia celor omologate si
certificate, prin marcaj corespunzãtor, de cãtre autoritatea competentã;
12. sã aibã aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare ori semnalizare
luminoasã, care diminueazã eficacitatea acestora, precum si pe plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau de
înregistrare, care împiedicã citirea numãrului de înmatriculare sau de înregistrare;
13. sã lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandã, sã opreascã motorul
ori sã decupleze transmisia în timpul mersului;
14. sã foloseascã în mod abuziv mijloacele de avertizare sonorã;
43
15. sã circule cu autovehiculul cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 3,5 tone pe drumurile
acoperite cu zãpadã, gheatã sau polei, fãrã a avea montate pe roti lanturi sau alte echipamente antiderapante
omologate, în perioadele si pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si
turismului;
16. sã circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici decât cele
prevãzute în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori care prezintã tãieturi sau rupturi ale cordului
ori sunt uzate peste limita admisã;
17. sã conducã un autovehicul care emanã noxe peste limita legalã admisã ori al cãrui zgomot în
mers sau stationare depãseste pragul fonic prevãzut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a
gazelor dispozitive neomologate;
18. sã circule cu autovehiculul având plãcutele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare,
provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul;
19. sã sãvârseascã acte sau gesturi obscene, sã profereze injurii, sã adreseze expresii jignitoare ori vulgare
celorlalti participanti la trafic;
20. sã circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;
21. sã arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante.
Art. 149. - (1) Conducãtorul de autovehicul sau de tramvai cu o vechime mai micã de un an de la
data obtinerii permisului de conducere are obligatia de a aplica semnul distinctiv sub forma unui disc de
culoare galbenã, cu diametrul de 100 mm, care are în centru semnul exclamãrii, de culoare neagrã, cu
lungimea de 60 mm si diametrul punctului de 10 mm, dupã cum urmeazã:
a) la motocicletã, în partea din spate lângã numãrul de înmatriculare; b) la autovehicul, pe parbriz în
partea din dreapta jos si pe lunetã, în partea stângã jos;
c) la autovehiculul care nu este prevãzut cu lunetã, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe caroserie
în partea din spate stânga sus;
d) la tramvai, pe parbriz în partea din dreapta jos si pe luneta ultimului vagon în partea din spate
stânga sus;
e) la autovehiculul care tracteazã o remorcã, pe parbrizul autovehiculului în partea din dreapta jos si
pe caroseria remorcii în partea din spate stânga sus.
(2) Conducãtorului de vehicul prevãzut la alin. (1) si este interzis:
a) sã conducã autovehicule care transportã mãrfuri sau produse periculoase;
b) sã conducã vehicule destinate testãrii sau cele pentru probe;
c) sã conducã vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv în regim de taxi.
§ 10. Circulatia vehiculelor destinate transportului de mãrfuri sau transportului public de
persoane

Art. 150. - (1) Încãrcãtura unui vehicul trebuie sã fie a.ezatã si, la nevoie, fixatã astfel încât:
44
a) sã nu punã în pericol persoane ori sã nu cauzeze daune proprietãtii publice sau private;
b) sã nu stânjeneascã vizibilitatea conducãtorului si sã nu pericliteze stabilitatea ori conducerea
vehiculului;
c) sã nu fie târâtã, sã nu se scurgã si sã nu cadã pe drum;
d) sã nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii si plãcutele cu numãrul de înmatriculare
sau de înregistrare ori provizoriu, iar în cazul vehiculelor fãrã motor, semnalele fãcute cu bratele de
conducãtorul acestora;
e) sã nu provoace zgomot care sã jeneze conducãtorul, participantii la trafic ori sã sperie animalele si
sã nu producã praf sau mirosuri pestilentiale.
(2) Lanturile, cablurile, prelatele si alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia încãrcãturii
trebuie sã o fixeze cât mai bine de vehicul si sã nu constituie ele însele un pericol pentru siguranta
circulatiei.
(3) Încãrcãtura care constã în materiale sau produse ce se pot împrãs.tia în timpul mersului trebuie
acoperitã cu o prelatã. Când încãrcãtura constã în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixatã pentru a nu se
deplasa în timpul transportului si a nu depãsi gabaritul vehiculului.
Art. 151. - Conducãtorul de autovehicul sau de tramvai care efectueazã transport public de persoane
este obligat:
a) sã opreascã pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în statiile semnalizate ca atare, cu
exceptia transportului public de persoane în regim de taxi. Dacã statia este prevãzutã cu alveolã, oprirea se
va face numai în interiorul acesteia;
b) sã deschidã usile numai dupã ce vehiculul a fost oprit în statie;
c) sã închidã usile numai dupã ce pasagerii au cobor‚t ori au urcat;
d) sã repunã în miscareautovehiculul sau tramvaiul din statie dupã ce a semnalizat intentia si s-a
asigurat cã poate efectua în sigurantã aceastã manevrã.
Art. 152. - Se interzice pasagerilor mijloacelor de transport public de persoane:
a) sã urce, sã coboare, sã tinã deschise usile ori sã le deschidã în timpul mersului vehiculului;
b) sã cãlãtoreascã pe scãri sau pe pãrtile exterioare ale caroseriei vehiculului;
c) sã arunce din vehicul orice fel de obiecte, materiale sau substante.
§ 11. Remorcarea
Art. 153. - (1) Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singurã remorcã. Se excepteazã
tractorul rutier care poate tracta douã remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui
autotren de transport persoane în localitãtile turistice, cu conditia ca acesta sã nu fie mai lung de 25 m si sã
nu circule cu vitezã mai mare de 25 km/h.
(2) Motocicleta fãrã atas, precum si bicicleta pot tracta o remorcã u.oarã având o singurã axã.
45
Art. 154. - Cuplarea unui vehicul cu una sau douã remorci, pentru formarea unui ansamblu de
vehicule, se poate efectua numai dacã:
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate si compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimã de virare a autovehiculului trãgãtor;
c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depãsesc limitele prevãzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, de iluminare si semnalizare luminoasã sunt
compatibile;
e) vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelãri, la efectuarea virajelor
sau la schimbarea directiei de mers.
Art. 155. - (1) În cazul rãmânerii în panã a unui autovehicul ori a remorcii acestuia, conducãtorul
ansamblului este obligat sã îl scoatã imediat în afara pãrtii carosabile sau, dacã nu este posibil, sã îl
deplaseze lângã bordurã ori acostament, asezându-l paralel cu axa drumului si luând mãsuri pentru
remedierea defectiunilor sau, dupã caz, de remorcare.
(2) Pe timpul noptii sau în conditii de vizibilitate redusã, autovehiculul sau remorca acestuia care are
defectiuni la sistemul de iluminare sau de semnalizare luminoasã nu poate fi tractat/tractatã pe drumurile
publice fãrã a avea în functiune, în partea stângã, în fatã, o luminã de întâlnire si în spate, una de pozitie.
Art. 156. - (1) Dacã un autovehicul sau o remorcã a rãmas în panã pe partea carosabilã a drumului si
nu poate fi deplasat/deplasatã în afara acesteia, conducãtorul autovehiculului este obligat sã punã în
functiune luminile de avarie si sã instaleze triunghiurile reflectorizante.
(2) Triunghiurile reflectorizante se instaleazã în fata si în spatele vehiculului, pe aceeasi bandã de
circulatie, la o distantã de cel putin 30 m de acesta, astfel încât sã poatã fi observate din timp de cãtre
participantii la trafic care se apropie. În localitãti, atunci când circulatia este intensã, triunghiurile
reflectorizante pot fi asezate la o distantã mai micã sau chiar pe vehicul, astfel încât sã poatã fi observate din
timp de ceilalti conducãtori de vehicule.
(3) Dacã vehiculul nu este dotat cu lumini de avarie sau acestea sunt defecte, conducãtorul poate
folosi, pe timpul noptii ori în conditii de vizibilitate redusã, o lampã portativã cu lumina galbenã
intermitentã, care se instaleazã la partea din spate a vehiculului.
(4) Se interzice folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie în mod nejustificat
sau pentru a simula o rãmânere în panã în locurile unde oprirea ori stationarea este interzisã.
(5) În cazul cãderii din vehicule, pe partea carosabilã, a încãrcãturii sau a unei pãrti din aceasta, care
constituie un obstacol ce nu poate fi înlãturat imediat, conducãtorul este obligat sã îl semnalizeze cu unul
dintre mijloacele prevãzute la alin. (1)-(3).
Art. 157. - (1) Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmãtoarelor reguli:
a) conducãtorii autovehiculelor trãgãtor si, respectiv, remorcat trebuie sã posede permise de
conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b) autovehiculul trãgãtor sã nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu
exceptia cazului când remorcarea se efectueazã de cãtre un autovehicul destinat special depanãrii;
46
c) remorcarea trebuie sã se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m.
Autoturismul ale cãrui mecanism de directie si sistem de frânare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o
legãturã flexibilã omologatã, în lungime de 3-5 m. Bara sau legãtura flexibilã trebuie fixatã la elementele de
remorcare cu care sunt prevãzute autovehiculele;
d) conducãtorul autovehiculului remorcat este obligat sã semnalizeze corespunzãtor semnalelor
efectuate de conducãtorul autovehiculului trãgãtor. Atunci când sistemul de iluminare si semnalizare nu
functioneazã, este interzisã remorcarea acestuia pe timpul noptii si în conditii de vizibilitate redusã, iar ziua
poate fi remorcat dacã pe partea din spate are aplicate inscriptia “Fãrã semnalizare“, precum si indicatorul
“Alte pericole“.
(2) Dacã remorcarea se realizeazã prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platformã de
remorcare a pãrtii din fatã a autovehiculului remorcat, atunci în acesta nu trebuie sã se afle nicio persoanã.
(3) Se interzice remorcarea unui autovehicul cu douã roti, cu sau fãrã ata., a autovehiculului al cãrui sistem
de directie nu functioneazã sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau când drumul este acoperit cu
polei, gheatã ori zãpadã. Se interzice si remorcarea a douã sau mai multe autovehicule, a cãrutelor, a
vehiculelor care în mod normal sunt trase sau împinse cu mâna ori a utilajelor agricole.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), se permite remorcarea unui autovehicul al cãrui sistem de
directie nu functioneazã numai în cazul când remorcarea se realizeazã prin suspendarea rotilor directoare ale
autovehiculului remorcat cu o macara sau sprijinirea rotilor directoare ale autovehiculului remorcat pe o
platformã de remorcare.
(5) Conducãtorul poate împinge sau tracta, cu propriul autovehicul, în situatii deosebite, pe distante
scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în functiune sau pentru a efectua scurte manevre, fãrã a
pune în pericol siguranta deplasãrii celorlalti participanti la trafic.
§ 12. Zona rezidentialã si pietonalã
Art. 158. - (1) În zona rezidentialã, semnalizatã ca atare, pietonii pot folosi toatã lãtimea pãrtii
carosabile, iar jocul copiilor este permis.
(2) Conducãtorii de vehicule sunt obligati sã circule cu o vitezã de cel mult 20 km/h, sã nu stationeze
sau sã parcheze vehiculul în afara spatiilor anume destinate si semnalizate ca atare, sã nu stânjeneascã sau sã
împiedice circulatia pietonilor chiar dacã, în acest scop, trebuie sã opreascã.
Art. 159. - În zona pietonalã, semnalizatã ca atare, conducãtorul de vehicul poate intra numai dacã
locuieste în aceastã zonã sau presteazã servicii publice “din poartã în poartã“ si nu are altã posibilitate de
acces.
Acesta este obligat sã circule cu viteza maximã de 5 km/h, sã nu stânjeneascã ori sã împiedice
circulatia pietonilor si, dacã este necesar, sã opreascã pentru a permite circulatia acestora.

SECTIUNEA a 4-a
Reguli pentru alti participanti la trafic
§ 1. Circulatia bicicletelor si a mopedelor
47
Art. 160. - (1) Bicicletele si mopedele, atunci când circulã pe drumul public, trebuie conduse numai
pe un singur rând.
(2) Persoanele care nu posedã permis de conducere pot conduce mopede pe drumurile publice numai
dacã fac dovada cã au absolvit un curs de legislatie rutierã în cadrul unei unitãti autorizate de pregãtire a
conducãtorilor de autovehicule.
(3) Dacã pe directia de deplasare existã o pistã pentru biciclete, semnalizatã ca atare, conducãtorii
vehiculelor prevãzute la alin. (1) sunt obligati sã circule numai pe aceastã pistã. Se interzice circulatia altor
participanti la trafic pe pista pentru biciclete.
(4) Se recomandã ca, în circulatia pe drumurile publice, biciclistul sã poarte casca de protectie
omologatã.
Art. 161. - (1) Se interzice conducãtorilor de biciclete sau de mopede:
a) sã circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificatia “Accesul interzis
bicicletelor“;
b) sã învete sã conducã biciclete sau mopede pe drumurile intens circulate;
c) sã circule pe trotuare, cu exceptia cazului când pe acestea sunt amenajate piste speciale destinate
lor;
d) sã circule fãrã a tine cel putin o mânã pe ghidon si ambele picioare pe pedale;
e) sã circule în paralel, cu exceptia situatiilor când participã la competitii sportive organizate;
f) sã circule în timp ce se aflã sub influenta alcoolului, a produselor ori substantelor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora;
g) sã se tinã de un vehicul aflat în mers ori sã fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o
persoanã aflatã într-un vehicul;
h) sã transporte o altã persoanã, cu exceptia copilului pânã la 7 ani, numai dacã vehiculul are montat
în fatã un suport special, precum si a situatiei când vehiculul este construit si/sau echipat special pentru
transportul altor persoane;
i) sã circule pe partea carosabilã în aceeasi directie de mers, dacã existã o cale lateralã, o potecã sau
un acostament practicabil, ce poate fi folosit;
j) sã transporte sau sã tragã orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau
pericliteazã conducerea vehiculului ori circulatia celorlalti participanti la trafic;
k) sã circule pe aleile din parcuri sau din grãdini publice, cu exceptia cazurilor când nu stânjenesc
circulatia pietonilor;
l) sã circule pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusã, fãrã sã îndeplineascã conditiile
prevãzute la art. 14 si 16;
m) sã circule atunci când partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheatã sau zãpadã;
48
n) sã circule cu defectiuni tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevãzut cu
avertizor sonor;
o) sã traverseze drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce se deplaseazã pe
bicicletã sau pe moped;
p) sã circule pe alte benzi decât cea de lângã bordurã sau acostament, cu exceptia cazurilor în care,
înainte de intersectie, trebuie sã se încadreze regulamentar pentru efectuarea virajului la stânga;
r) sã circule fãrã a purta îmbrãcãminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lãsarea serii
pânã în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusã;
s) sã conducã vehiculul fãrã a mentine contactul rotilor cu solul.
(2) Pe timpul circulatiei pe drumurile publice, conducãtorii de biciclete sunt obligati sã aibã asupra
lor actul de identitate, iar conducãtorii de mopede sunt obligati sã aibã, în plus, certificatul de absolvire a
cursurilor de legislatie rutierã si certificatul de înregistrare a vehiculului.
§ 2. Însotirea animalelor
Art. 162. - (1) Animalele de povarã, de tractiune ori de cãlãrie, precum si animalele în turmã nu pot
fi conduse pe autostrãzi, pe drumurile nationale, în municipii si orase, precum si pe drumurile la începutul
cãrora existã indicatoare care le interzic accesul. Animalele de cãlãrie apartinând politiei, jandarmeriei ori
Ministerului Apãrãrii pot fi conduse pe drumurile publice din localitãti, atunci când participã la executarea
unor misiuni.
(2) Atunci când circulã pe drumurile publice pe care le este permis accesul, turmele trebuie împãrtite
în grupuri bine separate între ele pentru a nu îngreuna circulatia celorlalti participanti la trafic, fiecare grup
având cel putin un conducãtor.
(3) Atunci când sunt conduse pe drumul public, animalele si însotitorii acestora trebuie sã circule pe
acostamentul din partea stângã a drumului, în sensul de mers, iar când acesta nu existã, cât mai aproape de
marginea din stânga a pãrtii carosabile.
Art. 163. - (1) Conducãtorul de animale de cãlãrie este obligat:
a) sã conducã animalele astfel încât acestea sã se deplaseze pe acostament, iar în lipsa acestuia cât
mai aproape de marginea din partea dreaptã a drumului;
b) sã nu lase animalele nesupravegheate pe partea carosabilã sau în imediata apropiere a acesteia;
c) de la lãsarea serii pânã în zorii zilei sã poarte îmbrãcãminte cu elemente fluorescentreflectorizante;
d) sã traverseze drumul public prin locurile permise pietonilor numai dupã ce s-a asigurat cã o poate
face fãrã pericol;
e) sã semnalizeze schimbarea directiei de mers spre stânga prin ridicarea în plan orizontal a bratului
stâng, iar oprirea prin balansarea bratului drept.
(2) Persoanele care conduc animale izolate sau de povarã sunt obligate:
49
a) sã se deplaseze pe acostament, iar în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea din partea
dreaptã a carosabilului;
b) sã conducã animalele numai pe partea din dreapta lor, cu ajutorul unei legãturi care nu poate avea
o lungime mai mare de 2 metri;
c) sã asigure deplasarea animalelor însiruite si legate unul în spatele altuia;
d) de la lãsarea serii pânã în zorii zilei sã poarte îmbrãcãminte cu elemente fluorescentreflectorizante;
e) sã traverseze drumul public prin locurile permise pietonilor, numai dupã ce s-a asigurat cã o pot
face fãrã pericol.
(3) Deplasarea pe drumurile publice a unei turme se face cu respectarea urmãtoarelor reguli:
a) turma trebuie sã aibã în fatã si în spate câte un conducãtor;
b) pe timpul noptii sau în orice alte situatii când vizibilitatea este redusã, conducãtorul care se aflã în
fata turmei trebuie sã aibã un dispozitiv cu luminã de culoare albã, iar cel din spate un dispozitiv cu luminã
de culoare rosie;
c) conducãtorii turmei trebuie sã ia mãsurile necesare ca, pe timpul deplasãrii pe drum, animalele sã
nu împiedice circulatia celorlalti participanti la trafic;
d) animalele trebuie conduse la pas, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de
marginea pãrtii carosabile, astfel încât sã nu ocupe mai mult de jumãtate din lãtimea sensului de mers;
e) la intersectii, precum si atunci când traverseazã drumul, conducãtorii turmei trebuie sã acorde
prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersecteazã;
f) în deplasarea pe drumurile pe care le este permis accesul, conducãtorii turmei sunt obligati sã nu
lase animalele nesupravegheate.
§ 3. Circulatia vehiculelor cu tractiune animalã
Art. 164. - Pe drumurile pe care le este permis accesul, vehiculele cu tractiune animalã trebuie sã fie
conduse pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea din dreapta a pãrtii carosabile.
Art. 165. - (1) Conducãtorul vehiculului cu tractiune animalã este obligat:
a) sã aibã asupra lui actul de identitate, certificatul de înregistrare, iar pe vehicul montate plãcutele cu
numãrul de înregistrare;
b) sã conducã animalele astfel încât acestea sã nu constituie un pericol pentru el si ceilalti participanti
la trafic;
c) sã nu opreascã sau sã stationeze pe partea carosabilã a drumului public;
d) pe timpul opririi sau stationãrii pe acostament ori în afara pãrtii carosabile, animalele trebuie sã fie
legate astfel încât acestea sã nu poatã intra pe partea carosabilã;
50
e) sã nu conducã vehiculul când se aflã sub influenta alcoolului, a produselor sau substantelor
stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora;
f) sã semnalizeze schimbarea directiei de mers cu bratul si sã se asigure cã din fatã sau din spate nu
circulã vehicule cãrora le poate pune în pericol siguranta deplasãrii;
g) de la lãsarea serii pânã în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusã sã nu circule pe
drumurile publice fãrã a purta îmbrãcãminte cu elemente fluorescent-reflectorizante si fãrã ca vehiculul sã
aibã în partea din fatã un dispozitiv cu luminã albã sau galbenã, iar în partea din spate un dispozitiv cu
luminã rosie, amplasate pe partea lateralã stângã;
h) sã nu pãrãseascã vehiculul sau animalele ori sã doarmã în timpul mersului;
i) sã nu transporte obiecte care depãsesc în lungime sau în lãtime vehiculul, dacã încãrcãtura nu este
semnalizatã ziua cu un stegulet de culoare rosie, iar noaptea sau în conditii de vizibilitate redusã cu un
dispozitiv fluorescent-reflectorizant, montat în partea din spate a încãrcãturii;
j) sã nu circule cu animale care însotesc vehiculul, dacã acestea nu sunt legate de latura din dreapta a
vehiculului sau de partea din spate a acestuia, cât mai aproape de partea dreaptã. Legãtura nu trebuie sã fie
mai mare de 1,5 m;
k) sã nu pãtrundã pe drumurile modernizate sau pietruite cu rotile vehiculului murdare de noroi;
l) sã nu transporte în vehicule persoane care stau în picioare;
m) sã nu abandoneze vehiculul pe drumurile publice.
(2) Conducãtorul de trãsurã care efectueazã transport public de persoane este obligat sã circule în conditiile
stabilite în licentã de autoritatea competentã.
§ 4. Circulatia pietonilor
Art. 166. - Pe timp de noapte, pietonul sau persoana asimilatã acestuia care circulã pe partea
carosabilã a drumului, care nu este prevãzut cu trotuar sau acostamente, trebuie sã aibã aplicate pe
îmbrãcãminte accesorii fluorescent-reflectorizante sau sã poarte o sursã de luminã, vizibilã din ambele
sensuri.
Art. 167. - (1) Se interzice pietonilor si persoanelor asimilate acestora:
a) sã se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul cu regim de
circulatie prioritarã care are în functiune semnalele speciale de avertizare luminoase si sonore;
b) sã traverseze partea carosabilã prin fata sau prin spatele vehiculului oprit în statiile mijloacelor de
transport public de persoane, cu exceptia cazurilor în care existã treceri pentru pietoni, semnalizate
corespunzãtor;
c) sã prelungeascã timpul de traversare a drumului public, sã se opreascã ori sã se întoarcã pe
trecerile pentru pietoni care nu sunt prevãzute cu semafoare;
d) sã traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise;
e) sã ocupe partea carosabilã în scopul împiedicãrii circulatiei;
51
f) sã traverseze calea feratã atunci când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori când semnalul
luminos sau acustic interzice trecerea;
g) sã circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzãtor.
(2) Se interzice oricãrei persoane sã efectueze acte de comert pe partea carosabilã, pe acostament, pe
trotuar, în parcãri ori în statiile mijloacelor de transport public de persoane.
Art. 168. - (1) Persoanele care se deplaseazã pe drumul public formând un grup organizat, o coloanã
militarã sau un cortegiu trebuie sã circule în formatie de cel mult trei siruri, pe partea dreaptã a carosabilului,
în sensul lor de mers, ocupând cel mult o bandã de circulatie.
(2) De la lãsarea serii si pânã în zorii zilei, precum si ziua, în conditii de vizibilitate redusã,
persoanele care se aflã în fata si în spatele sirului dinspre axa drumului trebuie sã aibã o sursã de luminã de
culoare albã, respectiv rosie, care sã fie vizibilã pentru ceilalti participanti la trafic. Persoanele care formeazã
sirul dinspre axa drumului trebuie sã aibã aplicate pe îmbrãcãminte elemente fluorescent-reflectorizante.
(3) Conducãtorii de grupuri organizate, de coloane militare sau de cortegii sunt obligati sã
supravegheze permanent deplasarea acestora pe drumurile publice, pentru a nu stânjeni circulatia
vehiculelor.
(4) Se interzice persoanelor care formeazã o coloanã militarã sã meargã în cadentã la trecerea peste
poduri.

SECTIUNEA a 5-a
Circulatia pe autostrãzi
Art. 169. - (1) Conducãtorii de autovehicule care intrã pe autostrãzi folosind banda de intrare (de
accelerare) trebuie sã cedeze trecerea autovehiculelor care circulã pe prima bandã a autostrãzilor si sã nu
stânjeneascã în niciun fel circulatia acestora.
(2) Conducãtorii de autovehicule care urmeazã sã pãrãseascã autostrada sunt obligati sã semnalizeze
din timp si sã se angajeze pe banda de iesire (de decelerare).
Art. 170. - Circulatia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mãrfuri se
desfãsoarã pe banda din partea dreaptã a autostrãzii, cu exceptia cazului în care se efectueazã depãsirea sau
semnalizarea rutierã existentã instituie o altã reglementare de utilizare a benzilor.
CAPITOLUL VI
Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depãsite
ori care transportã mãrfuri sau produse periculoase
52
§ 1. Circulatia autovehiculelor cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depãsite
Art. 171. - Autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, prin constructie sau datoritã încãrcãturii
transportate, depãseste masa totalã de 80 tone si/sau lungimea de 40 m ori lãtimea de 5 m sau înãltimea de 5
m poate circula pe drumul public numai în baza autorizatiei speciale emise de administratorul acestuia si cu
avizul politiei rutiere.
Art. 172. - (1) În circulatia pe drumurile publice, autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, cu
sau fãrã încãrcãturã, are o lãtime între 3,2 m si 4,5 m inclusiv sau o lungime mai mare de 25 m trebuie sã fie
precedat de un autovehicul de însotire, iar cel cu lãtimea mai mare de 4,5 m sau lungimea mai mare de 30 m
trebuie sã fie însotit de douã autovehicule care sã circule unul în fatã si celãlalt în spate.
(2) Pe autostrãzi autovehiculul care, cu sau fãrã încãrcãturã, depãseste lãtimea de 3,2 m trebuie sã fie
urmat de un autovehicul de însotire.
(3) Autovehiculul de însotire trebuie sã fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu luminã
galbenã si sã aibã montatã, în functie de locul ocupat la însotire, la partea stângã din fatã sau din spate,
plãcuta de identificare reflectorizantã, având fondul alb si chenarul rosu.
(4) Conducãtorul autovehiculului cu masa si/sau dimensiuni de gabarit depãsite, precum si
conducãtorii autovehiculelor de însotire sunt obligati sã punã si sã mentinã în functiune semnalele speciale
de avertizare cu luminã galbenã, prevãzute la art. 32 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgentã a Guvernului
nr. 195/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pe toatã perioada deplasãrii pe drumul
public.
Art. 173. - Este interzisã circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite depãsite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a
accesului acestora, dacã vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depãseste lãtimea, înãltimea,
lungimea sau masele pe axe ori masa totalã maximã admisã;
b) când vizibilitatea este redusã sau partea carosabilã este acoperitã cu polei, gheatã sau zãpadã.
§ 2. Transportul mãrfurilor sau produselor periculoase
Art. 174. - (1) Transportul mãrfurilor sau produselor periculoase se efectueazã numai dacã sunt
îndeplinite urmãtoarele conditii:
a) vehiculul îndeplineste conditiile tehnice si de agreere, prevãzute în Acordul european referitor la
transportul rutier international al mãrfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957,
la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificãrile ulterioare;
b) vehiculul are dotãrile si echipamentele necesare prevãzute în reglementãrile în vigoare;
c) conducãtorul vehiculului detine certificat ADR corespunzãtor.
(2) Administratorul drumului public stabileste, cu avizul politiei rutiere, traseele interzise accesului
vehiculelor care efectueazã transport de mãrfuri sau produse periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau
alternative si a semnalizãrii corespunzãtoare acestora.
Art. 175. - (1) Conducãtorul vehiculului care efectueazã transport de mãrfuri sau produse
periculoase trebuie sã aibã asupra sa documentele de transport prevãzute de lege, sã cunoascã normele
53
referitoare la transportul si la manipularea încãrcãturii, putând fi însotit de persoane care sã cunoascã bine
caracteristicile acestora.
(2) În cabina autovehiculului care transportã mãrfuri sau produse periculoase se pot afla numai
membrii echipajului.
(3) Dacã din cauza deteriorãrii ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se
împrãstie pe drum, conducãtorul este obligat sã opreascã imediat, sã ia mãsuri de avertizare a celorlalti
conducãtori care circulã pe drumul public si a persoanelor din jur, sã semnalizeze pericolul cu mijloacele pe
care le are la îndemânã si sã anunte administratorul drumului sau cea mai apropiatã unitate de politie.
Art. 176. - Se interzice conducãtorului de autovehicul care transportã mãrfuri sau produse
periculoase:
a) sã provoace socuri autovehiculului în mers;
b) sã fumeze în timpul mersului ori sã aprindã foc la oprire sau stationare, la o distantã mai micã de
50 m de autovehicul;
c) sã lase autovehiculul si încãrcãtura fãrã supravegherea sa, a însotitorului ori a unei alte persoane
calificate;
d) sã remorcheze un vehicul rãmas în panã;
e) sã urmeze alte trasee sau sã stationeze în alte locuri decât cele stabilite, precum si pe partea
carosabilã a drumului pe timp de noapte;
f) sã transporte alte încãrcãturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
g) sã permitã prezenta în autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilalt conducãtor, a însotitorilor
sau a celor care încarcã ori descarcã mãrfurile sau produsele transportate;
h) sã intre pe sectoarele de drum pe care si este interzis accesul;
i) sã pãstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confectionate în
acest scop.
CAPITOLUL VII
Sanctiuni contraventionale si mãsuri tehnico-administrative

SECTIUNEA 1
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor contraventionale
54
Art. 177. - (1) Îndrumarea, supravegherea, controlul respectãrii normelor privind circulatia pe
drumurile publice si luarea mãsurilor legale în cazul în care se constatã încãlcãri ale acestora se realizeazã de
cãtre politistii rutieri din cadrul Politiei Române.
(2) Politistii rutieri sunt ofiterii si agentii de politie specializati si anume desemnati prin dispozitie a
inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române.
Art. 178. - (1) În punctele de trecere a frontierei de stat a României, politistii de frontierã au si
atributia de a aplica sanctiuni în cazul în care constatã contraventii la regimul circulatiei pe drumurile
publice.
(2) Procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite, în cel mult o zi lucrãtoare de la data
întocmirii, serviciului politiei rutiere pe raza cãruia a fost sãvârsitã fapta.
Art. 179. - (1) Politia rutierã sau politia de frontierã din punctele de trecere a frontierei de stat poate
actiona, împreunã cu reprezentanti ai altor autoritãti cu atributii în domeniu, pentru prevenirea si constatarea
unor încãlcãri ale normelor privind deplasarea în sigurantã, pe drumurile publice, a tuturor participantilor la
trafic.
(2) Politistul rutier sau politistul de frontierã aflat în punctul de trecere a frontierei de stat, care
actioneazã în cadrul echipajului mixt, are, ca principale atributii:
a) sã opreascã vehiculele pentru control si sã verifice documentele pe care conducãtorii acestora
trebuie sã le aibã asupra lor;
b) sã constate si sã aplice sanctiuni în cazul contraventiilor aflate în competenta sa.
(3) Reprezentantii autoritãtilor prevãzute la alin. (1) din cadrul echipajului mixt au ca principale
atributii:
a) sã actioneze, împreunã cu politistii rutieri sau cu politistii de frontierã, pentru respectarea de cãtre
conducãtorii de vehicule sau de cãtre operatori a normelor privind transportul rutier pe drumurile publice din
România;
b) sã execute activitãti de control privind conditiile de efectuare a transporturilor rutiere, precum si
de verificare a stãrii tehnice a vehiculelor, conform competentelor;
c) sã constate si sã aplice sanctiuni în cazul contraventiilor aflate în competenta lor.
(4) În cazul depistãrii în trafic a unui vehicul care prezintã defectiuni tehnice la mecanismul de
directie, la sistemul de frânare, care emite noxe poluante ori zgomote peste limitele legal admise sau care
circulã având lumina farurilor nereglatã corespunzãtor, reprezentantii autoritãtilor abilitate mentioneazã
despre acestea într-o notã tehnicã de constatare ce se anexeazã procesului-verbal de constatare a
contraventiei încheiat de cãtre politistul rutier.
Art. 180. - (1) În cazul în care constatã încãlcãri ale normelor rutiere, agentul constatator încheie un
proces-verbal de constatare a contraventiei, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 1A, care va
cuprinde în mod obligatoriu: data, ora si locul unde este încheiat; gradul profesional, numele si prenumele
agentului constatator, unitatea din care acesta face parte; numele, prenumele, codul numeric personal,
domiciliul sau resedinta contravenientului, numãrul si seria actului de identitate ori, în cazul cetãtenilor
strãini, al persoanelor fãrã cetãtenie sau al cetãtenilor români cu domiciliul în strãinãtate, seria si numãrul
pa.aportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberãrii acestuia si statul emitent;
55
descrierea faptei contraventionale, cu indicarea datei, orei si locului în care a fost sãvârsitã, precum si
arãtarea tuturor împrejurãrilor ce pot servi la aprecierea gravitãtii faptei si la evaluarea eventualelor pagube
pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabile.te si se sanctioneazã contraventia; numãrul
punctelor-amendã aplicate si valoarea acestora, posibilitatea achitãrii de cãtre persoana fizicã, în termen de
cel mult douã zile lucrãtoare, a jumãtate din minimul amenzii prevãzute de actul normativ, sanctiunea
contraventionalã complementarã aplicatã si/sau mãsura tehnico-administrativã dispusã; indicarea societãtii
de asigurãri, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie din care au
rezultat numai pagube materiale; termenul de exercitare a cãii de atac, semnãtura agentului constatator si
unitatea de politie la care se depune plângerea.
(2) În cazul în care contravenientul refuzã sau nu poate sã semneze procesul-verbal, agentul
constatator va face mentiune despre aceste împrejurãri, care trebuie sã fie confirmate de un martor asistent.
În acest caz procesul-verbal va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal si semnãtura
martorului.
(3) Atunci când contravenientul a fost sanctionat cu amendã, odatã cu copia procesului-verbal
(exemplarul nr. 2), acestuia i se va comunica si înstiintare a de platã, în care se va face mentiunea cu privire
la obligativitatea achitãrii amenzii la institutiile abilitate sã o încaseze, potrivit legislatiei în vigoare, în
termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând sã se procedeze la executarea silitã.
(4) În situatia în care contravenientul este persoanã juridicã, în procesul-verbal se fac mentiuni cu
privire la denumirea, sediul, codul unic de înregistrare ale acesteia, precum si numele, prenumele, numãrul
si seria actului de identitate, codul numeric personal si domiciliul ori resedinta persoanei care o reprezintã.
(5) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sã aducã la cunostintã
contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile
trebuie consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica “Alte mentiuni“, sub sanctiunea nulitãtii
procesului-verbal.
(6) În cazul în care pentru fapta sãvârsitã se dispune ca mãsurã tehnico-administrativã retinerea permisului
de conducere si/sau a certificatului de înmatriculare ori de înregistrare sau a plãcutelor cu numãrul de
înmatriculare ori de înregistrare, odatã cu încheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei agentul
constatator elibereazã si o dovadã înlocuitoare cu sau fãrã drept de circulatie, dupã caz, al cãrei model este
prevãzut în anexa nr. 1B.
(7) Atunci când permisul de conducere se retrage pentru cã titularul acestuia a fost declarat inapt
pentru a conduce autovehicule sau tramvaie, se elibereazã dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulatie.
(8) În situatia în care, prin acelasi proces-verbal de constatare a contraventiei, se dispun mai multe
mãsuri tehnico-administrative, agentul constatator elibereazã pentru fiecare document sau set de plãcute câte
o dovadã înlocuitoare.
(9) Pentru vehiculele implicate în accidente de circulatie din care au rezultat pagube materiale,
politia rutierã elibereazã proprietarilor sau detinãtorilor acestora autorizatie de reparatii, al cãrei model este
prevãzut în anexa nr. 1C, cu exceptia situatiei în care s-a încheiat o constatare amiabilã de accident a cãrei
validitate a fost atestatã de societatea de asigurãri abilitatã, în conditiile legii, caz în care reparatiile pot fi
efectuate în baza actului de atestare.
Art. 181. - (1) În situatia în care fapta a fost constatatã cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau
unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, politistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a
contraventiei, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. 1D, dupã prelucrarea înregistrãrilor si stabilirea
identitãtii conducãtorului de vehicul.
56
(2) Datele de identificare a contravenientului care se consemneazã în procesul-verbal de constatare a
contraventiei sunt cele comunicate, în scris, sub semnãtura proprietarului sau detinãtorului legal al
vehiculului.
Art. 182. - (1) Oprirea vehiculelor pe drumurile publice se realizeazã prin executarea semnalelor
regulamentare de cãtre politistul rutier sau, dupã caz, de cãtre politistul de frontierã, atunci când constatã
încãlcãri ale normelor rutiere ori în situatia în care existã indicii temeinice despre sãvârsirea unei
contraventii ori a unei fapte de naturã penalã, pentru identificarea persoanelor care au comis astfel de fapte si
a bunurilor care fac obiectul urmãririi, precum si pentru verificarea detinerii de cãtre conducãtorii
vehiculelor a documentelor prevãzute de lege. Oprirea vehiculelor pe drumurile publice se realizeazã si în
conditiile producerii unor calamitãti naturale, dezastre sau a altor situatii care pun în pericol siguranta
circulatiei.
(2) Oprirea vehiculelor se face, de regulã, în afara pãrtii carosabile, iar acolo unde nu existã
asemenea conditii, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pe acostament sau lângã bordurã ori
în spatiile de parcare, iar noaptea, cu precãdere, în locuri iluminate.
(3) Se interzice imobilizarea vehiculului pe partea carosabilã ca urmare a semnalului de oprire
efectuat de cãtre politist în locurile în care vizibilitatea este redusã sub 50 m.
Art. 183. - Conducãtorul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al politistului rutier sau, dupã
caz, al politistului de frontierã este obligat sã rãmânã în vehicul, cu m‚inile pe volan, iar ceilalti pasageri sã
nu deschidã portierele, respectând indicatiile politistului.
Art. 184. - (1) În situatia în care conducãtorul de autovehicul sau tramvai, oprit în trafic pentru
încãlcarea unei norme rutiere, nu are asupra sa niciun act de identitate si nici permisul de conducere,
politistul rutier trebuie sã îl conducã la cea mai apropiatã unitate de politie pentru stabilirea identitãtii
acestuia si pentru verificarea în evidentã a situatiei permisului de conducere, atunci când nu existã
posibilitatea realizãrii acestor verificãri pe loc.
(2) În cazul în care conducãtorul auto are asupra sa numai permisul de conducere, agentul constatator
trebuie sã verifice în evidentã dacã domiciliul sau, dupã caz, resedinta înscrisã în document corespunde cu
cea din Registrul national de evidentã a persoanelor.
(3) Agentul constatator este obligat sã înscrie, în procesul-verbal de constatare a contraventiei,
domiciliul sau, dupã caz, resedinta contravenientului din actul de identitate, iar în situatia în care acesta nu
are documentul asupra sa, domiciliul sau resedinta va fi consemnatã numai dupã verificarea efectuatã în
Registrul national de evidentã a persoanelor.
(4) Procedura prevãzutã la alin. (2) si (3) se aplicã si atunci când domiciliul sau, dupã caz, resedinta
ori sediul proprietarului mentionat în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu corespunde cu datele
existente în evidenta vehiculelor.
Art. 185. - (1) Constatarea contraventiei de conducere a unui autovehicul sau tramvai de cãtre o
persoanã care se aflã sub influenta alcoolului se face prin testarea aerului expirat de aceasta cu un mijloc
tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
(2) Conducãtorilor de autovehicule sau tramvaie li se recolteazã obligatoriu probe biologice în
vederea stabilirii alcoolemiei atunci când:
a) rezultatul testãrii aratã o concentratie mai mare de 0,40 mg/lalcool pur în aerul expirat;
b) în eveniment este implicat un vehicul care transportã mãrfuri sau produse periculoase.
57
(3) Conducãtorilor de vehicule li se recolteazã obligatoriu probe biologice atunci când rezultatul
testãrii preliminare cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate indicã prezenta în organism a substantelor
ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare.
Art. 186. - În cazul accidentelor de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale,
conducãtorii vehiculelor sunt obligati sã se supunã testãrii aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei ori
a consumului de produse sau substante stupefiante ori al medicamentelor cu efecte similare acestora. Dacã
rezultatul testãrii aratã o concentratie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau indicã prezenta
în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare, conducãtorii
de vehicule sunt obligati sã se supunã recoltãrii probelor biologice.
Art. 187. - Conducãtorii de vehicule sau de animale implicati în accidente de circulatie din care a
rezultat moartea sau vãtãmarea integritãtii corporale ori a sãnãtãtii uneia sau mai multor persoane sunt
obligati sã se supunã recoltãrii probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau, dupã caz, a
consumului de substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
Art. 188. - În toate cazurile în care se recolteazã probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau
a prezentei în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare
este obligatorie si examinarea clinicã.
SECTIUNEA a 2-a
Mãsuri tehnico-administrative
§ 1. Retinerea sau retragerea permisului de conducere
Art. 189. - (1) Politistul rutier este obligat ca, atunci când verificã documentele unui conducãtor de
autovehicul sau tramvai, sã urmãreascã dacã existã concordantã între datele înscrise în actul de identitate si
cele din permisul de conducere. În cazul în care constatã neconcordante referitoare la nume, prenume,
domiciliu sau resedintã, precum si în cazul în care termenul de valabilitate a expirat, politistul rutier este
obligat sã retinã permisul de conducere si sã elibereze dovadã înlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie
de 15 zile.
(2) În cazul în care conducãtorul de autovehicul sau tramvai are asupra sa numai permisul de
conducere, politistul rutier efectueazã verificãrile prevãzute la art. 184 alin. (2). În cazul în care datele nu
corespund, politistul rutier procedeazã conform alin. (1).
(3) Permisul de conducere retinut în conditiile alin. (1) sau (2) se trimite, împreunã cu raportul de
retinere, autoritãtii competente care l-a eliberat.
Art. 190. - (1) În cazurile prevãzute de lege, odatã cu constatarea faptei, politistul rutier sau, dupã
caz, politistul de frontierã retine permisul de conducere, eliberând dovadã înlocuitoare cu sau fãrã drept de
circulatie, dupã caz.
(2) Permisul de conducere retinut în conditiile alin. (1), împreunã cu un raport de retinere, al cãrui
model este prevãzut în anexa nr. 1E, se trimit, cel mai târziu în prima zi lucrãtoare care urmeazã celei în care
58
a fost eliberatã dovada înlocuitoare, la serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost sãvârsitã fapta, care are
obligatia sã facã imediat mentiunile corespunzãtoare în evidenta conducãtorilor de autovehicule si tramvaie.
(3) Raportul de retinere, precum si documentele sau plãcutele cu numãrul de înmatriculare retinute
unui conducãtor de autovehicul care posedã permis de conducere sau certificat de înmatriculare eliberat de o
autoritate strãinã se trimit politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române pentru a fi
trimise autoritãtilor emitente.
Art. 191. - (1) În situatia în care contravenientul a sãvârsit fapta pe raza de competentã a altui judet
decât cel care îl are în evidentã, permisul de conducere se pãstreazã la serviciul politiei rutiere pe teritoriul
cãruia a fost constatatã contraventia, pânã când seful serviciului hotãrãste asupra sanctiunii contraventionale
complementare, dar nu mai mult de 15 zile de la data retinerii, dupã care îl trimite serviciului politiei rutiere
al judetului care îl are în evidentã.
(2) Permisul de conducere se pãstreazã la serviciul politiei rutiere din judetul care are în evidentã
titularul, pânã la restituire sau, dupã caz, pânã la anularea documentului.
Art. 192. - (1) Conducãtorului de autovehicul sau tramvai, testat cu un mijloc tehnic certificat sau cu
un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, i se retine permisul de conducere dacã valoarea
concentratiei este de cel mult 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, eliberându-se dovadã înlocuitoare fãrã
drept de circulatie, dacã nu dore.te recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, în
conditiile stabilite la art. 194 alin. (1).
(2) Când conducãtorul vehiculului solicitã recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii
alcoolemiei, acesta va fi însotit de politistul rutier la cea mai apropiatã institutie medicalã autorizatã sau
institutie medicolegalã, iar dupã recoltare i se va elibera o dovadã înlocuitoare cu drept de circulatie pentru
cel mult 15 zile, a cãrei valabilitate intrã în vigoare la 24 de ore de la cea de-a doua recoltare de probe
biologice.
Art. 193. - (1) Conducãtorul de autovehicul sau tramvai trebuie însotit de politistul rutier sau, dupã
caz, de politistul de frontierã, imediat, la cea mai apropiatã institutie medicalã autorizatã sau institutie
medicolegalã pentru a i se recolta probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, dacã prin testarea cu un
mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic s-a constatat cã valoarea
concentratiei de alcool este mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
(2) Dupã recoltarea probelor biologice, politistul rutier retine permisul de conducere si elibereazã
dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulatie.
(3) Atunci când conducãtorul de autovehicul sau tramvai nu are asupra sa actul de identitate si nici
permisul de conducere, politistul rutier este obligat, înainte de a-l conduce la institutia medicalã autorizatã
sau institutia medico-legalã, sã facã verificãri în evidente pentru stabilirea identitãtii acestuia si a situatiei
permisului de conducere.
(4) În situatia în care conducãtorul de autovehicul sau tramvai nu are asupra sa permisul de
conducere, politistul rutier si aduce acestuia la cunostintã, prin înstiintare scrisã pe care i-o înmâneazã
imediat, cã nu mai are dreptul sã conducã autovehicule sau tramvaie pânã la finalizarea dosarului penal,
precum si obligatia de a preda permisul de conducere serviciului politiei rutiere pe raza cãruia a fost
sãvârsitã fapta.
Art. 194. - (1) Pentru determinarea alcoolemiei se recolteazã douã probe biologice la interval de o
orã între prelevãri. În cazul refuzului de prelevare a celei de-a doua probe biologice nu se efectueazã calculul
retroactiv al alcoolemiei.
59
(2) Refuzul persoanei examinate de a i se recolta cea de-a doua probã biologicã se consemneazã în
procesul-verbal de prelevare.
Art. 195. - Conducãtorului de autovehicul sau tramvai, testat preliminar cu ajutorul unui mijloc
tehnic certificat care a relevat prezenta în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora, i se aplicã procedura prevãzutã la art. 192.
Art. 196. - (1) Conducãtorului de autovehicul sau tramvai, depistat în trafic încãlcând o normã
rutierã pentru care se dispune sanctiunea contraventionalã complementarã a suspendãrii exercitãrii dreptului
de a conduce si care prezintã la control dovada înlocuitoare a permisului de conducere retinut pentru o faptã
sãvârsitã anterior, aflatã în termenul de valabilitate, i se retine dovada prezentatã si i se elibereazã o nouã
dovadã, a cãrei valabilitate nu poate depãsi termenul de valabilitate al primei dovezi.
(2) Dacã cea de-a doua faptã este una dintre cele prevãzute la art. 102 din Ordonanta de urgentã a
Guvernului nr. 195/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, politistul rutier elibereazã
titularului permisului o dovadã înlocuitoare fãrã drept de circulatie.
(3) Dovada înlocuitoare a permisului de conducere, retinutã în conditiile prevãzute la alin. (1), se
trimite la serviciul politiei rutiere al judetului care îl are în evidentã pe contravenient, împreunã cu raportul
de retinere.
Art. 197. - (1) Permisul de conducere al unei persoane declarate inaptã din punct de vedere medical
de cãtre o institutie medicalã autorizatã se retrage de cãtre serviciul politiei rutiere pe raza cãruia îsi
desfãsoarã activitatea medicul de familie care are în evidentã persoana respectivã.
(2) Seful serviciului politiei rutiere dispune retragerea permisului de conducere si îl pãstreazã la
sediul unitãtii pânã la încetarea cauzelor pentru care a fost retras. În situatia în care conducãtorul de
autovehicul sau tramvai are domiciliul ori resedinta pe raza altui judet, seful serviciului politiei rutiere care a
dispus mãsura tehnico-administrativã trimite permisul de conducere la serviciul politiei rutiere din judetul
care îl are în evidentã, împreunã cu un raport de retragere.
§ 2. Retinerea sau retragerea certificatului de înmatriculare ori de înregistrare si a plãcutelor cu
numãrul de înmatriculare sau de înregistrare
Art. 198. - (1) În cazurile prevãzute de lege, odatã cu constatarea faptei, politistul rutier sau, dupã
caz, politistul de frontierã retine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori plãcutele cu numãrul de
înmatriculare sau de înregistrare, eliberând dovadã înlocuitoare cu sau fãrã drept de circulatie, dupã caz.
(2) Documentele sau plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare retinute în conditiile
alin. (1), împreunã cu raportul de retinere, se trimit, cel mai târziu în prima zi lucrãtoare care urmeazã celei
în care a fost eliberatã dovada înlocuitoare, la serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost sãvârsitã fapta,
care are obligatia sã facã imediat mentiunile corespunzãtoare în evidenta vehiculelor.
(3) Certificatul de înregistrare sau plãcutele cu numãrul de înregistrare, eliberate de o autoritate a
administratiei publice locale, retinute în conditiile legii, se trimit împreunã cu raportul de retinere autoritãtii
care le-a eliberat.
(4) Raportul de retinere, precum si documentele sau plãcutele cu numãrul de înmatriculare, eliberate
de o autoritate strãinã, retinute în conditiile legii, se trimit politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General
al Politiei Române pentru a fi remise autoritãtilor emitente.

Art. 199. - (1) Atunci când politistul rutier sau politistul de frontierã constatã cã autovehiculul este
condus de proprietar sau de detinãtorul mandatat si datele privind numele, prenumele, domiciliul sau
60
resedinta înscrise în certificatul de înmatriculare ori de înregistrare nu coincid cu cele din documentul de
identitate, agentul constatator retine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, eliberând titularului
dovadã înlocuitoare cu drept de circulatie pentru 15 zile.
(2) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se trimite autoritãtii competente care l-a eliberat,
împreunã cu raportul de retinere.
Art. 200. - (1) În cazurile în care legea prevede aplicarea mãsurii tehnico-administrative a retragerii
plãcutelor cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare, conducãtorul vehiculului este obligat sã
demonteze si sã predea plãcutele agentului constatator care a dispus mãsura.
(2) Când conducãtorul vehiculului refuzã sã predea plãcutele, agentul constatator demonteazã el
însusi plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare, în prezenta unui martor asistent,
consemnând despre aceasta în procesul-verbal de constatare a contraventiei.
Art. 201. - Atunci când vehiculul este înmatriculat sau înregistrat într-un alt judet decât cel pe
teritoriul cãruia a fost constatatã fapta, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare si plãcutele cu
numãrul de înmatriculare sau de înregistrare se trimit, dupã expirarea termenului prevãzut de lege pentru
introducerea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, serviciului politiei rutiere
din judetul care are în evidentã vehiculul.
Art. 202. - (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, precum si plãcutele cu numãrul de
înmatriculare sau de înregistrare se restituie de cãtre serviciul politiei rutiere care le are în pãstrare
proprietarului sau utilizatorului vehiculului, la prezentarea de cãtre acesta a dovezii încetãrii motivelor
pentru care s-a dispus mãsura tehnico-administrativã.
(2) În cazul introducerii plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, în
dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se înscrie mentiunea cã vehiculul are
drept de circulatie pentru 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii dreptului de circulatie, iar plãcutele cu
numãrul de înmatriculare sau de înregistrare se restituie de cãtre politia rutierã în baza ordonantei
presedintiale emise de instanta învestitã cu solutionarea cauzei sau a hotãrârii judecãtoresti rãmase
definitivã.
§ 3. Anularea permisului de conducere
Art. 203. - (1) Anularea permisului de conducere, în cazurile prevãzute la art. 114 alin. (1) din
Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 195/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se
dispune:
a) de seful serviciului politiei rutiere pe raza cãruia a fost constatatã fapta, în baza hotãrârii
judecãtoresti rãmase definitivã, dispusã de o instantã din România;
b) de seful politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române, în baza unei hotãrâri
judecãtoresti rãmase definitivã, pronuntatã de cãtre o autoritate strãinã competentã, pentru o infractiune
sãvârsitã de titular pe teritoriul statului respectiv, dacã pentru fapta sãvârsitã legislatia românã prevede
aceastã mãsurã.
(2) Anularea permisului de conducere al persoanei decedate se dispune de seful serviciului politiei
rutiere pe raza cãruia titularul a domiciliat, în conditiile existentei unei sesizãri din partea unei autoritãti
competente sau a unui certificat de deces.
(3) Mãsura anulãrii permisului de conducere se comunicã, în termen de cel mult 5 zile lucrãtoare,
titularului permisului de conducere, la domiciliul acestuia, pentru situatiile prevãzute la alin. (1).
61
(4) În termenul prevãzut la alin. (3), permisul de conducere se transmite de serviciul politiei rutiere
care a dispus anularea la autoritatea competentã care l-a eliberat, în vederea efectuãrii mentiunii în evidentã.
SECTIUNEA a 3-a
Sanctiuni contraventionale complementare
§ 1. Aplicarea punctelor de penalizare
Art. 204. - (1) Când pentru fapta sãvârsitã legea prevede si aplicarea punctelor de penalizare, agentul
constatator are obligatia sã le înscrie în procesul-verbal de constatare a contraventiei.
(2) Procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite, în cel mult douã zile lucrãtoare de la data
întocmirii acestuia, la serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost sãvârsitã fapta.
Art. 205. - Punctele de penalizare se înscriu în evidenta conducãtorilor de autovehicule sau tramvaie
de cãtre serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost constatatã fapta.
Art. 206. - Când instanta competentã, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã irevocabilã, a dispus
anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei, serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost
sãvârsitã fapta radiazã din evidentã punctele de penalizare aplicate.
Art. 207. - Când un conducãtor de autovehicule, posesor al unui permis de conducere eliberat de
cãtre o autoritate strãinã, sãvârseste o faptã pentru care legea prevede si aplicarea punctelor de penalizare,
procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al
Politiei Române, pentru informarea autoritãtii statului care a emis permisul de conducere.
Art. 208. - Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul sã obtinã, personal, la sediul
politiei rutiere din judetul care îl are în evidentã, informatii cu privire la numãrul de puncte de penalizare ce
i-au fost aplicate.
§ 2. Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie
Art. 209. - (1) La cumulul a cel putin 15 puncte de penalizare, serviciul politiei rutiere din judetul
care are în evidentã conducãtorul de autovehicul comunicã acestuia, în scris, în termen de 10 zile de la data
înregistrãrii în evidentã a ultimelor puncte de penalizare, sanctiunea contraventionalã complementarã a
suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce, precum si obligatia de a se prezenta la sediul politiei rutiere,
în termen de 5 zile de la primirea înstiintãrii scrise, pentru a preda permisul de conducere.
(2) Titularul permisului de conducere are dreptul de a conduce autovehicule de la data cumulãrii
celor 15 puncte de penalizare si pânã la data expirãrii termenului când avea obligatia de a preda permisul de
conducere sau, dupã caz, pânã la data predãrii permisului de conducere.
(3) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule opereazã în ziua urmãtoare celei în
care a fost predat permisul de conducere sau, dupã caz, a expirat termenul de predare a acestuia.
62
(4) În cazul în care titularul permisului de conducere nu se prezintã la politie în termenul prevãzut la
alin. (1), perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule se majoreazã, de drept, cu
30 de zile.
(5) În situatia în care titularul permisului de conducere face dovada imposibilitãtii prezentãrii la
politie în termenul de 5 zile de la primirea în.tiintãrii scrise, perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de
a conduce autovehicule dispusã potrivit alin. (4) se anuleazã.
Art. 210. - (1) În situatia în care conducãtorul de autovehicul sãvârseste o faptã pentru care, potrivit
legii, se retine permisul de conducere în vederea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce, eliberânduse
dovadã înlocuitoare cu drept de circulatie, sanctiunea contraventionalã complementarã opereazã începând
cu ziua urmãtoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii.
(2) Când dovada înlocuitoare a permisului de conducere este eliberatã fãrã drept de circulatie,
suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce opereazã din momentul aplicãrii sanctiunii contraventionale
complementare prin procesul-verbal de constatare a contraventiei.
Art. 211. - În cazul în care titularului permisului de conducere i s-a interzis sã ocupe o functie sau
profesie care are legãturã cu dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie, potrivit art. 112 lit. c) din
Codul penal, republicat, cu modificãrile si completãrile ulterioare, seful serviciului politiei rutiere care
functioneazã pe teritoriul de competentã al autoritãtii care a luat mãsura de sigurantã dispune suspendarea
exercitãrii dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie pe durata cât opereazã mãsura de sigurantã.
Art. 212. - (1) Permisul de conducere eliberat de o autoritate strãinã, retinut ca urmare a încãlcãrii de
cãtre titular a unei norme rutiere pentru care legea prevede suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce si
pentru care s-a eliberat dovadã înlocuitoare cu drept de circulatie, împreunã cu o copie a procesului-verbal
de constatare a contraventiei se trimit politiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române,
în termen de 15 zile de la aplicarea sanctiunii contraventionale complementare.
(2) Când dovada înlocuitoare este eliberatã fãrã drept de circulatie, permisul de conducere si copia
procesului-verbal de constatare a contraventiei se trimit unitãtii de politie prevãzute la alin. (1) în cel mult o
zi lucrãtoare de la data constatãrii faptei.
(3) Pânã la împlinirea termenului prevãzut la alin. (1), titularul permisului de conducere eliberat de o
autoritate strãinã poate solicita ca, pânã la expirarea perioadei de suspendare a exercitãrii dreptului de a
conduce, documentul sã fie pãstrat la serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost sãvârsitã fapta, pentru a-i
fi restituit. Despre aceastã posibilitate titularul permisului de conducere va fi informat odatã cu
comunicarea suspendãrii exercitãrii dreptului de a conduce.
Art. 213. - (1) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce se dispune de cãtre politia rutierã din
cadrul Inspectoratului General al Politiei Române si în cazul în care titularul permisului de conducere
eliberat de cãtre autoritatea competentã din România a sãvârsit o faptã pe teritoriul altui stat, iar autoritatea
statului respectiv a dispus, prin hotãrâre, o astfel de mãsurã.
(2) Suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce se aplicã pe teritoriul României numai dacã pentru
fapta sãvârsitã legislatia rutierã româneascã prevede o astfel de mãsurã.
(3) Perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce pe teritoriul României nu poate fi mai
mare decât cea prevãzutã de legislatia rutierã româneascã pentru o faptã asemãnãtoare.
63
(4) Pentru stabilirea perioadei de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce se ia în considerare,
obligatoriu, perioada cât titularul permisului de conducere nu a avut drept de circulatie pe teritoriul statului
care a emis o astfel de decizie.
Art. 214. - (1) În cazul sãvârsirii a douã sau a mai multor contraventii care atrag si suspendarea
exercitãrii dreptului de a conduce, constatate prin acelasi proces-verbal, perioada de suspendare se
calculeazã prin însumarea perioadelor prevãzute pentru fiecare faptã, fãrã ca aceasta sã depãseascã 90 de
zile.
(2) Când o persoanã cãreia i-a fost retinut permisul de conducere pentru o faptã prevãzutã cu
suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce sãvârseste, în perioada în care are drept de circulatie, o nouã
contraventie pentru care se dispune suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce, se aplicã distinct
perioade de suspendare pentru fiecare contraventie.
§ 3. Confiscarea bunurilor
Art. 215. - (1) Mijloacele speciale de avertizare luminoase si sonore, precum si dispozitivele care
perturbã functionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului confiscate, în conditiile legii, se
predau la serviciul politiei rutiere pe raza cãreia a fost constatatã fapta.
(2) Plãcutele cu numãrul de înmatriculare sau de înregistrare confiscate în conditiile legii se predau
la serviciul politiei rutiere pe raza cãruia a fost constatatã fapta pentru a fi trimise autoritãtii competente care
le-a eliberat.
(3) Vehiculele cu tractiune animalã confiscate în conditiile legii se predau autoritãtilor administratiei
publice locale, pe bazã de procesverbal, în vederea transmiterii acestora spre valorificare, potrivit
dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului si conditiilor de valorificare
a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului, aprobatã cu modificãri si
completãri prin Legea nr. 98/1999, republicatã.
§ 4. Imobilizarea vehiculului
Art. 216. - (1) Imobilizarea unui vehicul se dispune si se efectueazã de cãtre politia rutierã, în
cazurile si în conditiile prevãzute de lege.
(2) Imobilizarea se face în prezenta unui martor asistent, prin folosirea, în interiorul sau în exteriorul
vehiculului, a unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare, care se consemneazã în procesulverbal
de constatare a faptei pentru care s-a dispus mãsura.
(3) În lipsa unui martor asistent politistul rutier precizeazã motivele care au condus la încheierea
procesului-verbal în acest mod.
(4) Imobilizarea unui vehicul este interzisã în toate locurile unde oprirea sau stationarea este
interzisã.
Art. 217. - (1) Atunci când se impune imobilizarea, în conditiile legii, a unui vehicul care transportã
produse sau substante periculoase, politistul rutier este obligat sã anunte, de îndatã, unitatea de politie din
care face parte pentru a se stabili, împreunã cu unitãtile Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentã,
destinatia finalã pentru parcarea autovehiculului.
64
(2) Imobilizarea unui vehicul care efectueazã transport de mãrfuri sau produse periculoase ori cu
gabarite si/sau mase depãsite se dispune de cãtre politia rutierã, în conditiile stabilite împreunã cu
reprezentantii autoritãtilor cu atributii în domeniu.

Art. 218. - Revocarea imobilizãrii se dispune:
a) de cãtre politistul rutier care a dispus-o, dacã este prezent, iar motivele pentru care a fost dispusã
au încetat;
b) de cãtre seful serviciului politiei rutiere din care face parte agentul constatator, dacã motivele
pentru care a fost dispusã mãsura au încetat;
c) de cãtre procuror sau de instanta de judecatã, atunci când vehiculul a fãcut obiectul unei
infractiuni.
SECTIUNEA a 4-a
Restituirea permisului de conducere si reducerea perioadei
de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce
Art. 219. - (1) Restituirea permisului de conducere se dispune de cãtre seful serviciului politiei
rutiere care îl are în evidentã, la cererea titularului, în urmãtoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de suspendare, când sanctiunea a fost aplicatã pentru cumul de puncte;
b) la expirarea termenului de suspendare, când sanctiunea a fost aplicatã ca urmare a sãvârsirii unei
contraventii pentru care legea prevede suspendarea dreptului de a conduce pentru 30, 60 sau 90 de zile sau,
dupã caz, a fost majoratã cu 30 de zile, dacã titularul a promovat testul de verificare a cunoasterii regulilor
de circulatie;
c) în baza certificatului medico-legal prin care se confirmã cã afectiunile medicale care au determinat
declararea persoanei respective ca inaptã medical au încetat.
(2) Restituirea permisului de conducere se dispune de cãtre seful serviciului politiei rutiere pe raza
cãreia a fost sãvârsitã fapta, la cererea titularului, în baza rezolutiei sau, dupã caz, a ordonantei procurorului
prin care s-a dispus neînceperea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrirea penalã ori încetarea urmãririi
penale, în baza hotãrârii judecãtoresti rãmase definitive prin care s-a dispus achitarea inculpatului sau prin
care procesul-verbal de constatare a contraventiei a fost anulat ori ca urmare a încetãrii mãsurii de sigurantã
prevãzute la art. 112 lit. c) din Codul penal, republicat, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
(3) Verificarea cunoa.terii regulilor de circulatie de cãtre contravenient se efectueazã de cãtre
serviciul politiei rutiere care îl are în evidentã, în cazul în care sanctiunea a fost aplicatã ca urmare a
sãvârsirii unei contraventii pentru care legea prevede suspendarea dreptului de a conduce pentru 30, 60 sau
90 de zile sau, dupã caz, a fost majoratã cu 30 de zile.
65
(4) Verificarea cunoa.terii regulilor de circulatie constã în completarea unui test-grilã, ce contine 15
întrebãri din legislatia rutierã. Este declaratã “promovatã“ persoana care a formulat rãspunsul corect la cel
putin 13 întrebãri.
(5) Contravenientul este obligat sã sustinã examenul de verificare a cunoa.terii regulilor de circulatie,
în perioada executãrii sanctiunii contraventionale complementare a suspendãrii exercitãrii dreptului de a
conduce, în zilele stabilite, sãptãmânal, la nivelul serviciului politiei rutiere.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplicã si în cazul titularului unui permis de conducere românesc pentru
care, potrivit legii, a fost aplicatã sanctiunea contraventionalã complementarã a suspendãrii exercitãrii
dreptului de a conduce de cãtre o autoritate competentã strãinã, ca urmare a sãvârsirii de cãtre acesta, pe
teritoriul statului respectiv, a unei fapte pentru care se aplicã aceastã sanctiune.
Art. 220. - (1) Titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate strãinã, împotriva cãruia s-a
dispus suspendarea dreptului de a conduce, poate solicita sefului politiei rutiere pe raza cãreia a fost
constatatã fapta restituirea documentului, înainte de expirarea perioadei de suspendare, cu cel mult o zi
lucrãtoare înainte de data pãrãsirii teritoriului României.
(2) În situatia restituirii permisului de conducere potrivit alin. (1), seful politiei rutiere din cadrul
Inspectoratului General al Politiei Române comunicã sanctiunea aplicatã autoritãtii strãine care a eliberat
documentul.
Art. 221. - (1) Perioada de suspendare a exercitãrii dreptului de a conduce se reduce la 30 de zile, la
cererea titularului, dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele conditii:
a) a fost declarat admis la testul de verificare a cunoa.terii regulilor de circulatie;
b) a obtinut permis de conducere cu cel putin un an înainte de sãvârsirea faptei;
c) în ultimii 3 ani de la data sãvârsirii faptei pentru care se solicitã reducerea perioadei de suspendare
a exercitãrii dreptului de a conduce nu a beneficiat de o astfel de mãsurã;
d) în ultimii 2 ani de la data constatãrii contraventiei pentru care se aplicã sanctiunea
contraventionalã complementarã nu a mai avut suspendatã exercitarea dreptului de a conduce autovehicule
sau tramvaie.
(2) Conducãtorul de autovehicul sau tramvai nu beneficiazã de reducerea perioadei de suspendare a
exercitãrii dreptului de a conduce, dacã:
a) perioada de suspendare a fost majoratã, conform legii;
b) a cumulat, din nou, cel putin 15 puncte de penalizare în urmãtoarele 12 luni de la data expirãrii
ultimei suspendãri a exercitãrii dreptului de a conduce;
c) a fost implicat într-un accident de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale, iar
rezultatul testãrii aerului expirat sau al probelor biologice a stabilit cã a condus vehiculul în timp ce se afla
sub influenta alcoolului;
d) sanctiunea contraventionalã complementarã s-a dispus ca urmare a neopririi la trecerea la nivel cu
calea feratã când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu
lumini rosii si/sau sonore sunt în functiune.
66
CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 222. - Cu ocazia preschimbãrii permiselor de conducere emise anterior datei de 1 decembrie
1995 cu cele model nou, echivalarea dintre vechile si noile categorii se face dupã cum urmeazã:
a) categoria G cu categoria A;
b) categoria A cu categoria A;
c) categoria B cu categoria B;
d) categoria C cu categoria C;
e) categoria D cu categoria D;
f) categoriile C, E si/sau C + E cu categoria CE;
g) categoriile B, C, E si/sau B + E si C + E cu categoriile BE si CE;
h) categoriile C, D, E si/sau C + E si D + E cu categoriile CE si DE;
i) categoriile B, C, D, E si/sau B + E, C + E si D + E cu categoriile BE, CE si DE;
j) categoria F cu categoria Tr;
k) categoria H cu categoria Tb;
l) categoria I cu categoria Tv.
Art. 223. - (1) Politia rutierã asigurã însotirea coloanelor oficiale cu echipaje specializate potrivit
competentei.
(2) Se însotesc cu echipaje ale politiei rutiere demnitari români sau oficialitãti strãine cu functii
similare acestora, dupã cum urmeazã:
a) Presedintele României;
b) presedintele Senatului;
c) presedintele Camerei Deputatilor;
d) primul-ministru al Guvernului.
(3) În situatii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgentã, pot beneficia de însotirea cu
echipaje ale politiei rutiere si mini.trii din Guvernul României sau omologi din strãinãtate aflati în vizitã
oficialã în România, precum si sefii misiunilor diplomatice acreditati în România, cu ocazia depunerii
scrisorilor de acreditare.
67
(4) Beneficiazã de însotire si candidatii la functia de Presedinte al României, pe timpul campaniei
electorale, dupã validarea candidaturii, numai pe raza localitãtilor unde au loc activitãtile electorale.
(5) Beneficiazã de însotire cu echipaje ale politiei rutiere fostii presedinti ai României, în conditiile
legii.
(6) Concursurile organizate pe drumurile publice, autorizate potrivit legii, care presupun
restrictionarea circulatiei pe anumite sectoare, precum si transporturile agabaritice sau speciale vor fi însotite
numai cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Române, în functie de disponibilitãti, contra cost,
potrivit tarifelor stabilite de normele legale.
Art. 224. - (1) La nivelul unitãtilor de învãtãmânt, curs primar si gimnazial, cadrele didactice care
predau orele de educatie rutierã vor fi sprijinite si îndrumate de cãtre politisti rutieri.
(2) Concursurile organizate la nivelul unitãtilor de învãtãmânt pe teme rutiere vor fi coordonate de
cãtre serviciul politiei rutiere din judetul în care îsi are sediul unitatea de învãtãmânt.
Art. 225. - Anexele nr. 1A-1E fac parte integrantã din prezentul regulament.



Legislatie rutiera


Oprirea interzisa   Circulatia pe autostrada   Obligatii la calea ferata   Puncte de amenda   Depasirea se interzice

Infractiuni si pedepse   Prioritatea de dreapta   Obligatii in caz de accident   Circulatia pe benzi   Examen traseu   Cedeaza trecerea

Raspunderea contraventionala   Indicatoare de interzicere   Viteza in localitati


SUS




 

 

Brazilia Moldova Italia America Rusia Franta Belgia Grecia Germania Ukraina Spania Anglia Suedia
Scoala de soferi Bucuresti
Cafenea
Photoshop
Link
Diverse
Free html templates